România spre 2029: prețuri în creștere, salarii în scădere și risc de recesiune
De ce s-a deteriorat prognoza economică a României?
Perspectiva economică a României pentru perioada 2026–2029 se conturează ca o tranziție dificilă, marcată de o contracție în 2026 și de o redresare treptată abia din 2027. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a actualizat proiecția principalilor indicatori macroeconomici în urma rectificării bugetare din octombrie 2026, aducând o revizuire semnificativă a previziunilor inițiale.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuÎn locul creșterii de 0,1% estimată inițial, noua prognoză indică o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,4% în anul curent.
Această schimbare de tonus reflectă evoluția defavorabilă a economiei în prima jumătate a anului și presiunea crescândă a inflației, care a demonstrat că redresarea va fi mai complicată decât se credea la începutul perioadei.
În documentul oficial, CNSP identifică mai mulți factori care au gravat pe activitatea economică: tensiunile din Orientul Mijlociu cu impact asupra piețelor energetice, continuarea conflictului din Ucraina, politica de consolidare fiscal-bugetară și performanța sub așteptări a indicatorilor de consum. În esență, deși valoarea nominală a PIB-ului va crește datorită inflației, economia va produce mai puțin în termeni reali. Potrivit estimărilor actualizate, PIB-ul României este prevăzut la 2.086,3 miliarde de lei în 2026, față de 1.929,9 miliarde de lei în 2025. Această creștere nominală ascunse o scădere reală a producției, deoarece include efectul majorării prețurilor.
În termeni reali, se așteaptă o scădere de 0,4% în 2026, după o creștere modestă de 0,8% în 2025. Pentru anii următori, instituția prevăză o revenire graduală, cu rate de creștere de 1,7% în 2027, 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.
Această traiectorie arată că România nu se va bucura de o relansare rapidă, ci de o recuperare lentă, în contextul în care consumul rămâne sub presiune, iar industria continuă să întâmpine dificultăți structurale.
Datele care au stat la baza prognozei de primăvară explică o parte dintre motivele deteriorării perspectivelor. Datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică arătau o scădere a PIB-ului în primul trimestru din 2026 cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior (serie brută) și cu 0,2% față de ultimul trimestru din 2025 (serie ajustată sezonier).
Împreună cu rezultatele sub așteptări ale indicatorilor de consum, precum comerțul cu amănuntul și serviciile pentru populație, aceste date au justificat revizuirea în teritoriu negativ. În varianta inițială, CNSP estima o creștere de 0,1% pentru 2026, după ce redusese prognoza anterioară de la 1% cu 0,9 puncte procentuale. În ediția actualizată din octombrie, estimarea a fost revizuită la -0,4%.
Pentru intervalul 2027–2029, prognoza de primăvară menținea o creștere medie anuală de aproximativ 2,2%, susținută de investiții. Noua estimare păstrează perspectiva unei reveniri, cu ritmuri anuale de 1,7%, 2,4% și 2,1%.
Inflația rămâne un factor central în această ecuație.
CNSP estimează o inflație medie anuală de 8,4% în 2026, iar rata la sfârșitul anului este prevăzută la 6,4%. Scenariul pentru anii următori este mai favorabil: inflația medie anuală ar trebui să coboare la 4,6% în 2027, 3,3% în 2028 și 3% în 2029. La sfârșitul fiecărui an, rata inflației este estimată la 3,4% în 2027, 3% în 2028 și 2,8% în 2029.
Nota explicativă a prognozei de primăvară subliniază că presiunea asupra prețurilor s-a intensificat în primele luni ale anului, pe fondul scumpirii energiei, majorării TVA și accizelor și al tensiunilor geopolitice.
CNSP menționa că inflația medie a atins 9,6% în primul trimestru din 2026, iar în aprilie rata anuală a urcat la 10,7%.
Scumpirile nu s-au limitat la energie și combustibili. În aprilie 2026, prețurile serviciilor erau cu 13% mai mari față de aceeași lună a anului precedent, iar cele ale bunurilor nealimentare cu 12%.
Alimentele înregistrau o creștere anuală de 7,4%. Printre cele mai semnificative majorări se numărau cele la energia electrică, de 54,2%, chirii, de 43,8%, motorină, de 32,7%, și benzină, de 22,4%.
CNSP a legat aceste evoluții atât de efectele măsurilor fiscale și ale liberalizării pieței energiei, cât și de scumpirea combustibililor ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Scumpirile au depășit energia și combustibilul!
Instituția avertiza că majorarea costurilor energetice se poate transmite treptat și către alte categorii de bunuri și servicii, în special sectorul transporturilor. Chiar dacă ritmul scumpirilor ar urma să se tempereze în următorii ani, acest lucru nu înseamnă că prețurile vor coborâ la nivelurile anterioare.
Reducerea inflației înseamnă doar că prețurile cresc mai lent, nu că produsele și serviciile devin mai ieftine. Pentru cetățeni, consecința este menținerea presiunii asupra bugetelor familiale, mai ales în cazul gospodăriilor cu venituri mici și medii. În nota de primăvară, CNSP atrăgea atenția și asupra unor riscuri pentru evoluția inflației din 2027. Reliberalizarea prețurilor la gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază puteau genera presiuni suplimentare asupra prețurilor și puteau încetini revenirea consumului.
Pe plan salarial, câștigul mediu net lunar este estimat să ajungă la 5.517 lei în 2026, de la 5.266 lei în 2025. Deși creșterea nominală este de 4,8%, câștigul salarial real este prognozat să scadă cu 3,3%. Această diferență este crucială: deși angajații vor încasa mai mulți bani în termeni nominali, puterea lor de cumpărare va fi mai mică decât în anul precedent.
Majorarea salariilor nu va ține pasul cu scumpirile, iar efectul se va resimți direct în bugetele casnice. În prognoza inițială, CNSP estima un salariu mediu net de 5.571 de lei și o scădere reală de 1,9%. Varianta actualizată indică un salariu mediu net mai mic, de 5.517 lei, și o pierdere reală mai mare, de 3,3%.
Nota explicativă arăta că ajustările salariale din 2026 urmau să fie temperate de necesitatea echilibrării bugetare și de presiunile inflaționiste.
În sectorul bugetar, salariile erau estimate să rămână la nivelul din decembrie 2025, în timp ce sectorul concurențial urma să contribuie pozitiv la media salarială, prin menținerea angajaților în industriile-cheie. Documentul menționa și majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 cu 6,8%, până la 4.325 de lei.
Potrivit CNSP, măsura urma să susțină veniturile de bază pentru o parte importantă a salariaților, însă efectul asupra câștigului mediu și asupra puterii de cumpărare rămânea limitat.
Pentru perioada următoare, prognoza actualizată estimează o creștere graduală a salariului mediu net: 5.791 de lei în 2027, 6.091 de lei în 2028 și 6.400 de lei în 2029.
Câștigul salarial real ar urma să revină ușor pe plus, cu 0,4% în 2027, 1,8% în 2028 și 2% în 2029. Așadar, recuperarea puterii de cumpărare va fi lentă.
Chiar dacă salariile vor continua să crească, populația va avea nevoie de timp pentru a recupera pierderile reale de venit din 2026.
În nota de primăvară, CNSP estima că, pe termen mediu, câștigul salarial brut va crește în medie cu 5,9% pe an, ceea ce ar permite o majorare a puterii de cumpărare de aproximativ 2,6%.
Consumul populației este una dintre principalele vulnerabilități evidențiate în prognoză. CNSP indică o reducere a consumului final cu 1,2% în 2026, în condițiile în care consumul privat este estimat să scadă cu 1,6%. Acest semnal este critic pentru economie, deoarece consumul gospodăriilor reprezintă o componentă esențială a cererii interne. Scăderea veniturilor reale, inflația persistentă și măsurile de consolidare fiscal-bugetară determină populația să devină mai prudentă în cheltuieli. Aceste efecte erau deja vizibile în datele analizate de CNSP în primăvară. În primul trimestru din 2026, comerțul cu amănuntul înregistra o scădere de 5,8%, iar serviciile destinate populației aveau un declin de 9,9%.
În comerțul cu amănuntul, reducerea a fost alimentată de contracția vânzărilor de produse nealimentare, cu 9,3%, dar și de scăderea vânzărilor de alimente, băuturi și tutun, cu 2,7%, respectiv a carburanților, cu 2,5%.
CNSP a atribuit această evoluție reducerii venitului disponibil real al populației.
Serviciile destinate gospodăriilor au fost, la rândul lor, afectate.
În primele trei luni ale anului, cifra de afaceri din hoteluri și restaurante a scăzut, reflectând o cerere mai slabă pentru serviciile de ospitalitate și alimentație.
Aceste date subliniază că presiunea asupra consumatorilor este reală și se va simți în bugetele familiale pe tot parcursul anului.
Sursă: Adevărul
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…