Economie 4 min citire

Stagflația bate la ușa României: ce ne așteaptă în 2026

De Bogdan Marin

Stagflația bate la ușa României: ce ne așteaptă în 2026

Consumul și investițiile merg în direcții opuse!

Economia României e la un pas de o criză. Adrian Codîrlașu, șeful CFA România, avertizează că țara se află într-o fază critică, unde încetinirea activității se suprapune cu presiunea prețurilor.

Fenomenul se numește stagflație, iar dacă se prelungiește, consecințele pot declanșa o explozie a crizei financiare în anii următori.

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene, citată de Adevărul Financiar, e îngrijorătoare: PIB-ul ar putea scădea cu 0,3% în 2026, o revizuire în jos față de proiecția din primăvară care indica o creștere de 0,1%. În paralel, inflația medie anuală a fost corectată în sus, de la 7% la 7,9%. Codîrlașu vede în aceste cifre confirmarea temerilor sale privind o recesiune ușoară. Provocarea nu e doar în reducerea activității, ci în coexistența acesteia cu inflație persistentă.

Ne confruntăm cu o economie în declin și o inflație care continuă să crească.

Această combinație definește stagflația, o situație din care ieșirea e extrem de dificilă și care poate declanșa o criză financiară peste câțiva ani, a explicat economistul.

Consumul și investițiile merg în direcții opuse. Consolidarea fiscală lovește direct cheltuielile cetățenilor: congelarea salariilor și pensiilor publice, plus scumpirile, erodează veniturile disponibile. Prognoza indică o scădere a consumului privat cu 2,3% în 2026, iar cel public va coborî cu 2%. Familiele sunt presate din două direcții: veniturile scad din cauza ajustărilor bugetare, iar puterea de cumpărare se reduce din cauza inflației. Recuperarea cheltuielilor e amânată pe fundalul persistenței scumpirilor și al slăbirii economice. În contrast, investițiile brute sunt prevăzute să urce cu 7,2%, susținute în mare parte de proiectele finanțate cu fonduri europene.

Piața muncii se deteriorează ușor: rata șomajului urcă la 6,7%, față de 6,1% în 2025. Se conturează o evoluție neomogenă — cheltuielile de consum scad, dar investițiile avansează. Proiectele europene rămân un pilon de sprijin, deși nu reușesc să evite scăderea PIB-ului.

Prețurile ar trebui să se temperieze treptat. Inflația medie ar coborî la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028.

Printre cauzele scumpirilor se numără majorările de TVA și accize, ridicarea plafonului pentru energie electrică și creșterea prețului petrolului. Seceta care a lovit piața energiei electrice a contribuit la presiunea asupra prețurilor. Începând cu 2028, intrarea în vigoare a ETS2, care acoperă emisiile din clădiri și transportul rutier, ar încetinească procesul de dezinflație.

Pe plan bugetar, deficitul e estimat la 6% din PIB în 2026, în scădere față?

Scenariul e unul de scădere lentă a inflației, nu de dispariție rapidă a presiunilor asupra puterii de cumpărare.

Pe plan bugetar, deficitul e estimat la 6% din PIB în 2026, în scădere față de 7,8% în 2025. Ajustarea e susținută de măsurile fiscale, înghețarea salariilor publice și controlul strict al cheltuielilor.

Totuși, datoria publică continuă să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% în 2028. Codîrlașu pledează pentru o reformă mai radicală a administrației publice, vizând reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii concrete cetățenilor.

Reforma administrației publice trebuie să fie mai dură.

Există autorități locale cu prea mulți angajați și prea multe salarii, fără o contribuție reală pentru cetățeni, a afirmat economistul.

Reducerea deficitului și creșterea datoriei publice transmit semnale contradictorii: dezechilibrul anual se micșorează, dar povara datoriei în economie crește. Avertismentul său ținte tocmai dificultatea de a gestiona simultan stagflația, ajustarea bugetară și costurile ridicate ale finanțării.

Pe termen mediu, prognoza anticipă o revenire a creșterii: expansiune a PIB-ului cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028.

Relansarea ar fi susținută de scăderea inflației, de recuperarea consumului și de investițiile private. În același timp, finalizarea proiectelor din PNRR ar putea reduce impulsul pentru investițiile publice.

În următorii doi ani, recuperarea economică se bazează pe revenirea consumului și pe contribuția sectorului privat, chiar dacă sprijinul din fonduri europene ar putea slăbi odată cu încheierea programului.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Adevărul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.