Von der Leyen anunță planul UE: energie mai ieftină și sprijin pentru Ucraina

Viitorul buget multianual al UE va fi subiect central?

Executivul european a dezvăluit o strategie cuprinzătoare destinată să țină sub control prețurile energiei și să asigure sprijinul continuu pentru Ucraina, anunțând o serie de măsuri concrete pentru a atenua șocul economic generat de conflictul din Est. Într-o declarație publicată prin intermediul unui comunicat de presă al Comisiei Europene, se subliniază că, de la declanșarea conflictului în Orientul Mijlociu, cheltuielile pentru combustibili fosili importați au urcat cu 106 miliarde de euro, fără ca blocul european să primească o cantitate suplimentară de energie în schimb.

În paralel, dezechilibrul comercial cu China se adâncește, ceea ce determină Bruxelles-ul să elaboreze noi mecanisme pentru a diminua dependențele economice excesive.

Ursula von der Leyen a evidențiat creșterea drastică a costurilor: de la finalul lunii februarie, tarifele gazelor au sărit cu aproximativ 140%, iar prețul motorinei s-a dublat. Președinta Comisiei a subliniat că nu există o soluție unică aplicabilă tuturor țărilor, având în vedere diferențele structurale ale sistemelor energetice naționale, motiv pentru care statele membre trebuie să combine mai multe măsuri adaptate la specificitățile lor.

Pentru perioada imediată, au fost prezentate șase direcții de acțiune.

Printre acestea se numără eliberarea a 100 de milioane de barili de petrol și motorină în următoarele patru luni, o operațiune coordonată de Agenția Internațională pentru Energie, precum și prelungirea duratei și extinderea domeniului de aplicare a cadrului temporar privind ajutoarele de stat, introdus în luna februarie.

Executivul propune, de asemenea, amânarea cu un an a intrării în vigoare a Regulamentului privind metanul și pornirea unui dialog strategic legat de rafinăriile din Europa, cu scopul de a crește capacitatea de rafinare în interiorul Uniunii și de a coborâ prețurile finale. O altă inițiativă țintează mecanismul european care centralizează cererea de energie.

Acesta ar urma să fie perfectat astfel încât un operator de piață să poată achiziționa resursele energetice necesare pe piețele internaționale, profitând de puterea de negociere obținută prin agregarea cererii din tot blocul.

Pe termen mediu, șefa Comisiei a pledat pentru accelerarea tranziției către surse de energie produse pe continent, inclusiv energia nucleară și cea regenerabilă. Ea a subliniat că infrastructura de rețea electrică trebuie modernizată pentru a asigura livrarea energiei acolo unde este necesară.

Conform cifrelor prezentate, anul trecut au fost instalate capacități de producție din surse regenerabile de 80 de gigawați, dar o cantitate de șase ori mai mare așteaptă încă să fie conectată la rețea. Von der Leyen a solicitat finalizarea pachetului legislativ legat de rețelele electrice și a amintit că propunerea de modernizare a sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut ca ETS 1, a fost prezentată în luna iulie.

Liderii europeni au solicitat miniștrilor să accelereze încheierea acestui dosar legislativ.

În ceea ce privește relațiile comerciale cu China, președinta Comisiei a afirmat că dezechilibrul comercial al Uniunii a atins în 2025 nivelul de un miliard de euro pe zi și că, în 2026, acesta ar urma să fie încă mai mare. Ea a caracterizat acest dezechilibru ca fiind structural și nesustenabil pe termen lung.

Von der Leyen a menționat rezultatele obținute în urma consultărilor desfășurate la Beijing: primul acord al Chinei pentru moderarea exporturilor de vehicule hibride, o accesibilitate îmbunătățită pe piața chineză pentru anumite produse industriale și agroalimentare din Europa și o mai mare predictibilitate privind restricțiile la export, în special în privința pământurilor rare și magneților.

Totuși, ea a avertizat că progresele într-un singur sector nu sunt suficiente pentru a rezolva dezechilibrul comercial general.

Executivul intenționează să folosească mai intens instrumentele comerciale existente, inclusiv măsuri de protecție suplimentare, și să pregătească noi mecanisme de intervenție.

În luna decembrie, Comisia urmează să prezinte inițiativa DiversifyEU, menită să ajute companiile să își diversifice mai rapid sursele de aprovizionare, indiferent de țara de origine.

Executivul vrea să folosească mai mult instrumentele comerciale!

În plus, se va propune un mecanism de solidaritate pentru situațiile în care un stat membru este supus unor presiuni economice sau represalii.

Simultaneu, se va dezvolta un instrument care să permită limitarea rapidă a accesului la piața unică atunci când acest lucru este în interesul general al Uniunii.

Un alt subiect central a fost viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Ursula von der Leyen a explicat că discuțiile dintre lideri s-au concentrat în special pe modalitățile de finanțare a priorităților europene.

Cu această ocazie, ea a avertizat că noua propunere bugetară oferă mai puțină flexibilitate decât cadrul actual.

Potrivit analizei sale, marja de flexibilitate din documentul de negociere a fost redusă cu 50% față de nivelul existent, iar 99,5% din buget ar urma să fie blocat pentru următorii zece ani.

Von der Leyen a argumentat că experiența ultimilor șapte ani, marcați de pandemia de COVID-19, dezastre naturale, conflictul din Ucraina și crizele energetice, a demonstrat importanța critică a posibilității de a redirecționa fonduri atunci când apar situații neprevăzute.

Ea a susținut că finanțarea priorităților europene necesită un pachet ambițios de noi resurse proprii ale Uniunii.

În privința sprijinului pentru Ucraina, președinta Comisiei a declarat că asistența europeană rămâne esențială, în contextul în care Rusia continuă să testeze capacitatea de rezistență a țării și să îi afecteze economia. Conform datelor furnizate, aproape 16 miliarde de euro au fost deja plătite Ucrainei prin componenta de apărare a împrumutului european de sprijin, iar alte 17 miliarde de euro ar putea fi acordate până la finalul anului pentru susținerea bugetului ucrainean, cu condiția ca autoritățile de la Kiev să îndeplinească reformele necesare.

Șefa Comisiei a precizat că UE și statele membre asigură în prezent 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei.

Ea a solicitat altor parteneri internaționali să contribuie mai mult, întrucât nevoile de finanțare ale țării vor continua să crească atât timp cât conflictul nu se încheie.

Von der Leyen a confirmat continuarea discuțiilor cu Ucraina și Statele Unite privind încheierea conflictului, afirmând că obiectivul european este ca Ucraina să ajungă la o pace justă și durabilă.

Migrația a reprezentat a treia temă majoră abordată de Ursula von der Leyen după reuniunea Consiliului European. Președinta Comisiei a susținut că aplicarea Pactului privind migrația și azilul a înregistrat progrese notabile și că statele membre aplică proceduri comune de verificare la frontieră.

În sprijinul acestei evaluări, ea a prezentat mai multe indicatori: traversările ilegale ale frontierelor au scăzut cu peste 56% în ultimii doi ani și cu 34% de la începutul anului 2026.

Cererile de azil au coborât cu 16% în aceeași perioadă, iar rata returnărilor a depășit 30%, conform cifrelor comunicate de șefa Comisiei.

Von der Leyen a declarat că aceste tendințe pozitive trebuie menținute și a prezentat trei priorități: aplicarea integrală a pactului, consolidarea gestionării și protecției frontierelor externe și pregătirea unor instrumente pentru situații de criză.