Criza economică din Iran stârnește noi proteste în pofida riscurilor de securitate

Iranienii ies în stradă între criză și execuții!

Protestele persistă în Iran: cetățenii ies în stradă între criză economică severă și amenințări de securitate

Publicat pe 11.09.2026, ora 15:53 | Urmărește Digi24 în Google Discover

Chiar dacă tensiunile geopolitice și pericolul unui conflict armat ar trebui să țină oamenii în case, iranienii continuă să iasă în stradă, revoltați de colapsul nivelului de trai. Printre cei care protestează se numără pensionari, profesori, cadre medicale, muncitori din industrie și studenți. Oamenii strigă împotriva scumpirilor galopante, a întârzierilor cronice la plata salariilor și a pensiilor, dar și a șomajului tot mai ridicat.

Datele publicate de France 24 arată că inflația anuală a ajuns la aproximativ 80% în august, în timp ce prețurile alimentelor au explodat cu circa 130%.

Pentru mulți iranieni, economiile s-au evaporat, iar vânzarea mașinilor sau chiar a locuințelor a devenit o măsură disperată pentru a supraviețui de pe o zi pe alta și pentru a-și plăti tratamentele medicale.

Deși riscurile la adresa siguranței fizice sunt uriașe și umbra războiului plutește deasupra țării, protestele s-au intensificat pe parcursul verii. Pichetările și demonstrațiile au izbucnit în mai multe colțuri ale Iranului, alimentate exclusiv de disperarea materială.

Analizatorii citați de presa franceză subliniază că, într-o țară în care prețurile se schimbă de la o oră la alta, iar salariile rămân blocate luni la rând, viața de zi cu zi a devenit un coșmar.

Economia iraniană s-a prăbușit: de ce protestele nu se opresc?

La rândul său, regimul de la Teheran lovește cu mână de fier. Săptămânal, tribunalele pronunță condamnări dure împotriva celor reținuți, inclusiv pedepse capitale.

Jurnaliști, creatori de conținut, activiști sociali și sportivi sunt arestați sistematic pentru orice formă de disidență sau pentru încălcarea legii sharia în mediul online. Potrivit Grupului pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în Norvegia, autoritățile au executat cel puțin 54 de deținuți politici în ultimele opt luni. Dintre aceștia, 31 fuseseră implicați direct în marile proteste din ianuarie împotriva puterii de la Teheran.

Spiritul de revoltă a cuprins și mediul academic.

Sindicatul profesorilor universitari a trimis pe 9 septembrie o scrisoare deschisă prin care anunță un boicot: dacă guvernul nu își respectă promisiunile financiare și nu mărește salariile, dascălii refuză să intre la cursuri în noul an universitar, programat să înceapă pe 23 septembrie.

Criza a luat o întorsătură și mai dramatică odată cu izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, la 28 februarie.

O economie deja slăbită de ani buni de sancțiuni, management defectuos și corupție endemică a primit o lovitură devastatoare. Situația a devenit critică după ce administrația Trump a impus, pe 13 aprilie, un blocaj naval în Golful Persic.

Astăzi, traficul prin principalele porturi este redus la minimum, iar exportul de hidrocarburi – principala gură de oxigen a bugetului de stat – a fost grav afectat. Pe 29 august, președintele Masoud Pezeshkian a recunoscut că embargoul maritim american a tăiat 35% din totalul importurilor și exporturilor naționale. Jurnaliștii de la France 24 au stat de vorbă cu mai mulți localnici care au descris tabloul unei economii intrate în cădere liberă.

Unul dintre cei care resimt din plin această prăbușire este „Sirvan”, directorul unui start-up, a cărui identitate a fost protejată.

Tarifele se modifică de la o oră!

Afacerea lui, altădată stabilă, s-a prăbușit după declanșarea ostilităților.

Rămas singur, a fost nevoit să renunțe la toți angajații.

„Nu pot descrie altfel situația decât ca pe o cădere liberă”, mărturisește el.

Acum câteva luni, am fost obligat să concediez toți cei 12 oameni din echipă.

Și nu sunt singurul angajator în această situație. În trecut, prețurile creșteau lunar sau săptămânal. Acum se schimbă din oră în oră, fără nicio exagerare.

Am primit recent o comandă și am vrut să verific prețul unei piese pe care un client voia să o schimbe. Dimineața costa în jur de 180 de milioane de tomani, adică vreo 660 de euro la cursul din 9 septembrie 2026. La prânz, când am vrut să închid tranzacția, prețul urcase la 220 de milioane de tomani, adică 814 euro.

I-am spus clientului, iar el a renunțat pe loc la achiziție.