Elevii cu CES vor avea doi profesori simultan la clasă, începând cu 2026

Ce aspect crucial reglementează ordinul nr. 5.547?

Începând cu anul școlar 2026-2027, sistemul de învățământ românesc introduce o schimbare structurală semnificativă pentru elevii care au cerințe educaționale speciale, prin intermediul unui program-pilot amplu. Această inițiativă, reglementată printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării, vizează implementarea unui model în care doi specialiști vor preda simultan în aceeași clasă. Instituția care va fi prima în a testa această abordare este Centrul Școlar de Educație Incluzivă din Alexandria, județul Teleorman. Conform actului normativ nr. 5.547, unitatea menționată primește statutul de școală-pilot pentru o perioadă determinată de patru ani școlari, cuprinși între 2026-2027 și 2029-2030, inclusiv.

Scopul principal al acestei măsuri este de a optimiza intervenția educațională prin colaborarea directă și concomitentă a profesorului de psihopedagogie specială cu profesorul educator sau cu cadrul didactic titular, în funcție de nivelul de învățământ.

Această reformă nu se limitează la un singur segment al școlii, ci acoperă toate etapele educației speciale, de la preșcolar până la liceu. Totuși, mecanismul de aplicare variază în funcție de vârsta și necesitățile specifice ale elevilor. La nivelurile primar, gimnazial și liceal special, noul model permite ca activitățile din aria curriculară a Terapiei educaționale complexe și integrate să se desfășoare în paralel cu cele din aria Educației speciale, având loc în prezența ambilor profesori.

Acest lucru înseamnă că, în anumite intervale orare, copiii și tinerii cu dizabilități vor beneficia de atenția dublă a specialiștilor, adaptată nevoilor individuale identificate în fiecare grupă.

Pentru a înțelege mai bine implicațiile acestui ordin, este necesar să analizăm detaliile tehnice ale implementării. Articolul 4 din documentul oficial aprobă organizarea activităților într-un sistem colaborativ, unde interacțiunea dintre cei doi profesori este esențială pentru calitatea procesului didactic. În cazul învățământului primar și gimnazial, proporția activităților care pot fi derulate în acest mod comun este plafonată la maximum 25% din totalul orelor alocate terapiei educaționale.

Limita este mai generoasă la nivel liceal, unde procentajul maxim al activităților colaborative poate ajunge la 50%. Aceste praguri sunt stabilite pentru a asigura un echilibru între intervenția individualizată și cea colectivă, fără a depăși capacitățile operaționale ale instituției.

O atenție deosebită a fost acordată sectorului preșcolar, unde dinamica lucrului este diferită.

Aici, nu este vorba despre doi profesori care predau simultan în sensul clasic, ci despre suprapunerea activităților a două educatoare. Grupa de preșcolari cu program prelungit va putea funcționa pe o durată de maximum opt ore zilnic.

În cadrul acestui interval extins, activitatea celor două educatoare se va suprapune timp de două ore, permițând astfel o monitorizare mai atentă și o intervenție mai rapidă în caz de nevoie.

Importanța acestei dispoziții este subliniată de faptul că suprapunerea programelor nu implică o modificare a normei individuale de muncă a cadrelor didactice, garantând astfel echilibrul dintre sarcini și drepturi.

Un aspect crucial reglementat de ordinul nr. 5.547/2026 este protecția structurii curriculare existente. Deși se introduce flexibilitatea colaborării, autoritatea educațională a insistat ca nicio derogare să nu conducă la o reducere a volumului total de ore alocate ariilor curriculare respective.

Astfel, nu se va elimina niciuna dintre activitățile componente ale Terapiei educaționale complexe și integrate, iar programele școlare în vigoare rămân neschimbate. Această precizare este vitală pentru a evita interpretări greșite care ar putea duce la o diluare a conținuturilor esențiale pentru elevii cu CES.

În plus, derogările permise prin art. 5 și 6 ale ordinului au o sferă de aplicare strict delimitată.

Ele nu pot afecta parcurgerea integrală a planurilor-cadru de învățământ, nici realizarea programelor de intervenție personalizate specifice fiecărui elev, și nici drepturile legale ale acestora. Limitele stabilite pentru fiecare tip de derogare sunt expres menționate în textul legal, iar școala-pilot nu are voie să le extindă prin regulamentul său intern. Această clauză de protecție asigură transparența și rigurozitatea implementării, prevenind excesele administrative.

Responsabilitatea de a monitoriza succesul experimentului revine direct instituției din Alexandria. Centrul Școlar de Educație Incluzivă are obligația de a documenta normativ și metodologic toate bunele practici care vor rezulta din pilotare.

Acestea includ aspecte manageriale, curriculare, financiare și legate de resursele umane.

Pe ce derogări se bazează contextul juridic?

Documentarea este sistematică: școala va trebui să transmită Ministerului Educației și Cercetării un raport anual, precum și un raport final la finalizarea întregii perioade de pilotare.

Termenul limită pentru depunerea acestor rapoarte este foarte scurt, fiind de cel mult două săptămâni de la încheierea cursurilor aferente fiecărui an școlar, respectiv de la terminarea completă a ciclului de pilotare.

Statutul de unitate-pilot este acordat formal prin art. 1 din ordin, care specifică clar că beneficiarul este Centrul Școlar de Educație Incluzivă Alexandria, situat în județul Teleorman. Perioada de testare, definită în art. 3, acoperă un ciclu complet de învățământ, ceea ce permite evaluarea impactului pe termen mediu asupra traiectoriei școlare a elevilor.

Alegerea a patru ani nu este întâmplătoare, ci reflectă necesitatea de a observa evoluția cohortelor de la intrarea în sistem până la finalizarea etapei secundare superioare.

Contextul juridic al acestor modificări se bazează pe derogări de la ordine anterioare. Pentru nivelurile primar și gimnazial, se face o excepție de la prevederile anexei nr. 5 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.622/2018, care reglementa planurile-cadru pentru învățământul special.

La nivel liceal, derogarea vizează anexa nr. 1 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.873/2025, care aprobă planurile-cadru pentru învățământul liceal special cu frecvență zi, dar și pentru alte forme de organizare precum cele cu predare intensă a limbilor moderne sau a informaticii.

Această complexitate legislativă subliniază efortul de a integra noul model într-un cadru normativ deja existent, fără a crea un sistem paralel.

La nivel preșcolar, modificarea se face prin derogare de la art. 10, alin. (1), lit.

b) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul nr. 5.726/2024.

Aici, accentul cade pe durata programului și pe modul de calcul al costului standard per elev, care nu trebuie să fie afectat de noua formă de organizare.

De asemenea, se garantează că norma individuală de muncă a cadrelor didactice implicate în suprapunerea programelor nu va fi modificată, protejându-se astfel drepturile salariale ale personalului.

Implementarea acestui model flexibil urmărește, în ultimă instanță, optimizarea intervenției în învățământul special. Prin aducerea celor doi profesioniști în același spațiu și timp, se creează oportunități noi de intervenție terapeutică și pedagogică. Pentru elevii din clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv, precum și pentru cei din clasele cu informatică intensivă, posibilitatea de a avea suportul simultan al specialistului în psihopedagogie și al profesorului titular poate face diferența în absorbția conținuturilor și în dezvoltarea abilităților non-academice.

Raportarea către Minister este un element-cheie în validarea experimentului. Prin transmiterea rapoartelor anuale și finale, Ministerul Educației și Cercetării va putea evalua dacă obiectivele propuse au fost atinse și dacă modelul este scalabil pentru alte unități de învățământ din țară.

Documentarea bunelor practici nu este doar o formalitate, ci un instrument de îmbunătățire continuă a calității serviciilor oferite copiilor cu CES. Astfel, experiența din Alexandria devine un laborator viu pentru inovația didactică în domeniul incluziunii.

Prin stabilirea unor limite clare pentru activitățile colaborative – 25% la primar și gimnaziu, 50% la liceu – și prin reglementarea detaliată a programului preșcolar, legiuitorul a încercat să găsească un punct de echilibru între flexibilitate și rigoare.

Statutul de școală-pilot acordat Centrului din Alexandria pentru perioada 2026-2030 oferă timpul necesar pentru consolidarea metodologiilor și pentru demonstrarea viabilității acestui model.

Rezultatele obținute vor servi drept temei pentru posibile extinderi ale programului în viitor, sperând că vor contribui la ameliorarea condițiilor de învățare pentru toți elevii cu cerințe educaționale speciale.