Gaura neagră de 19 milioane de lei: Platforma care trebuia să monitorizeze angajarea absolvenților e „blocată”

ReCONECT: O investiție uriașă din bani europeni!

Ministerul Educației a dat cărțile pe față: o investiție de peste 19 milioane de lei, menită să revoluționeze modul în care urmărim traseul profesional al tinerilor, este în prezent un motor care merge în gol. Deși infrastructura tehnică este gata, platforma suferă de o problemă sistemică – nu are acces la fluxurile de date vitale.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Situația este o palmă peste obrazul autorităților care, în 2023, vindeau proiectul ca pe o reformă istorică, susținând că totul este funcțional și gata de utilizare.

De ani de zile, mediul academic și cel economic din România se lovesc de aceeași necunoscută: câți dintre tinerii care termină școlile profesionale sau tehnice ajung să lucreze în domeniul în care s-au pregătit? În lipsa unor cifre clare, statul a navigat „la mână”.

Deciziile privind locurile în școli și profilurile de studiu s-au luat pe baza unor criterii subiective, cum ar fi notele de la Bacalaureat sau solicitările verbale ale firmelor, fără nicio validare statistică serioasă.

Pentru a tăia acest nod gordian, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), alături de ministerele Muncii și Educației, a lansat proiectul ReCONECT. Cu un nume pompos – „Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației” – inițiativa a înghițit 19.119.659 de lei, bani proveniți integral din Programul Operațional Capital Uman.

Miza era uriașă: un sistem inteligent care să spună statului de ce meserii va fi nevoie în viitor și să monitorizeze exact unde se angajează absolvenții, de la liceu până la universitate.

Promisiuni deșarte sau realitate?

Finalul anului 2023 a adus un val de optimism oficial. Roxana Mînzatu, pe atunci ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și actual vicepreședinte al Comisiei Europene, anunța triumfător: RECONECT e funcțional!

Este un început de normalitate.

Promisiunile erau pe măsură: decidenții urmau să aibă pe masă o resursă colosală care să le arate, în timp real, dacă politicile de angajare dau roade sau sunt simple risipe de resurse.

La lansare, ANOFM a ținut să precizeze că ReCONECT nu este doar un soft, ci un întreg ecosistem alimentat de date reale. Cifrele prezentate atunci erau impresionante: o bază de date construită cu ajutorul a 5.693 de companii, sute de interviuri cu angajatori și studii pe mii de absolvenți.

Mecanismul de evaluare a politicilor publice promitea să integreze 99 de indicatori, folosind informații colectate de la 12.718 elevi, peste 1.400 de profesori și mii de părinți.

Totul părea așezat pe baze legale solide în aprilie 2024, când Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 369/2024. Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, vorbea despre o „inițiativă strategică” și despre interconectarea bazelor de date între ministere.

Se înființase chiar și un comitet interinstituțional, sub aripa premierului, pentru a supraveghea bunul mers al lucrurilor.

De ce a eșuat interoperabilitatea?

Însă, la aproape doi ani de la finalizarea proiectului, realitatea din teren arată că entuziasmul de la pupitru nu s-a tradus în practică.

Ministerul Educației recunoaște acum că, deși datele sunt în curtea ANOFM, calcularea ratei de inserție profesională – adică scopul principal al întregii investiții – este imposibilă în prezent.

Deși legea permite acest lucru, „premisele necesare pentru calcularea corectă” nu sunt asigurate.

Ceea ce frapează cel mai mult este lipsa de transparență.

Documentele oficiale evită să spună clar cine blochează accesul la date, care baze de date refuză să „comunice” între ele sau care instituții nu și-au îndeplinit obligațiile.

Astfel, o investiție de 19 milioane de lei rămâne, pentru moment, doar o altă platformă digitală care, deși „funcțională” pe hârtie, nu servește nimănui în realitate.