Profesorii din România câștigă aproape patru ori mai puțin decât în Europa

Care sunt diferențele în costul vieții?

Profesorii din România primesc remunerări aproape de patru ori mai mici decât colegii lor din statele europene, conform analizelor recente. O întrebare esențială se impune: cât de mult se valoarează viitorul unei națiuni?

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Deși în spațiul public se menționează despre educație ca fiind una dintre prioritățile naționale, datele provenite din Europa dezvăluie o situație dificilă de acceptat: cadrul didactic român se află aproape de ultimul loc în ierarhia salarială.

De exemplu, un profesor din Danemarca primește în jur de 74.000 de euro pe an, în timp ce un coleg din România primește doar 20.805 de euro pentru aceleași responsabilități. Această disparitate nu se limitează doar la sumele oficiale promise, ci se extinde la capacitatea sistemului de a angaja și de a păstra profesori valoroși, precum și la considerarea pe care oarecare societate o acordă instituției școlare.

Nu se referă strict la salarii de bază prevedute în contract, ci la veniturile medii anuale brute, inclusiv pentru profesori cu vârsta între 25 și 64 de ani, angajați pe post complet.

În calcul se luă în considerare salariul de bază, primele, indemnizațiile și alte plăți legate de activitatea profesională. Din această perspectivă, comparația nu se restrânge doar la baremele salariale oficiale, ci la suma efectiv primită de către profesori la finalul lunii.

Se recomandă și citirea: Ajutor financiar pentru profesorii și studenții care se pregătesc pentru o carieră în educația timpurie – nia o oferă în contextul european este dificil de neconstatat, mai ales când se compară cu statele care investește semnificativ în cadrele didactice. Danemarca conduce clasamentul cu un salariu mediu anual de 74.086 de euro, urmată aproape de Islanda, la 73.752 de euro, Irlanda, cu 69.747 de euro, Germania, la 69.453 de euro, și Austria, cu 65.851 de euro.

Alte materiale de interes: Mirabela Grădinaru, întâlnire cu reprezentanții American Councils for International Education despre educație – Indexarea de la 1 ianuarie și nota de plată de la 60% grad de îndatorare publică, față în față cu promisiunile clasei politice.

Se recomandă și citirea articolului!

Ce probabilități au românii de a beneficia de pensii și salarii crescuți?

Norvegia ajunge la 59.453 de euro, Finlanda la 52.272 de euro, iar Belgia și Regatul Unit trec de asemenea peste bară de 50.000 de euro pe an. Franța, unde sindicatele au manifestat recent și pentru creșterea salariilor, înregistrează un venit mediu de 41.968 de euro. Italia se află la 32.100 de euro. Pentru Spania, sursa nu furnizează date disponibile.

Pe partea inferioară a clasamentului, șapte țări registrează salarii medii sub 25.000 de euro: Cehia (24.457 euro), Ungaria (23.181 euro), Slovacia (22.936 euro), România (20.805 euro), Letonia (20.516 euro), Grecia (18.746 euro) și Turcia (18.669 euro).

Deși diferențele în costul vieții, politica fiscală și gradul de dezvoltare economică face imposibilă o echivalare directă a nivelului de trai între Danemarca și România – un euro nu cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în cele două țări – această observație nu elimină disparitatea de remunerare nici nu cât de atractivă poate deveni cariera didactică într-o economie în care veniturile oferite sunt atât de departe de cele ale partenerilor europeni.

Un paradox caracteristic pentru România: deși salariile au crescut în ultimii ani, educația continuă să fie subfinanțată. Se întâmpină o realitate esențială, care nu ar trebui ascunsă doar pentru a susține o narativă critică: în România, plățile acordate profesorilor au beneficiat de o ameliorare semnificativă în perioada recentă.

Conform fișei de țară publicate de OCDE pentru 2026, veniturile efective ale cadrului didactic din învățământul gimnazial au fost, în 2025, cu circa 5% mai mari decât mediul salariilor altor angajați români cu studii superioare.

În 2023, insă, aceleași venituri erau cu circa 13% sub media acestor categorii. De asemenea, cheltuielile publice destinate educației au reprezentat în 2023 doar 2,6% din PIB, în comparație cu media OCDE de 4,2%. Din perspectiva bugetului de stat, alocările pentru educație au constituit aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor guvernamentale, în timp ce media OCDE se situează la 9,8%.