Ciuma din Rusia nu va deveni un nou coronavirus, dar există un risc real

Călătoriile internaționale rămân principalul vector de risc!

Ciuma detectată recent în Rusia nu ar trebui să declanșeze o panică masivă, deși existența unui risc real impune o vigilență sporită. Deși situația reamintește superficial cu începuturile pandemiei de coronavirus, expertii subliniază diferențele fundamentale dintre cele două boli.

Pentru România, pericolul principal nu provine dintr-o transmisie locală spontană, ci din importul de cazuri prin intermediul călătorilor care sosesc din zone endemice.

Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România și managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, a oferit clarificări esențiale privind starea actuală a securității sanitare.

Această expertă a afirmat că nu există o stare de alarmă activă, nici la nivel european, nici în Statele Unite. Nivelurile de alertă globală sunt atribuite exclusiv Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care le declară doar atunci când circumstanțele o impun. În cazul de față, OMS nu a activat astfel de măsuri, deoarece incidentul s-a limitat, aparent, la un accident de laborator.

Deși investigațiile epidemiologice continuă pe teritoriul rus, Dr. Florescu susține că nu există temeri justificate pentru populația românească.

Există o paralelă superficială între episodul din Rusia și începutul pandemiei de SARS-CoV-2, când China a contestat inițial datele despre primii infectați, iar ulterior incidentul a escaladat la scară globală. Totuși, Dr. Simin Aysel Florescu consideră că această analogie este valabilă doar într-un mod vag, generalist. Ea explică că cele două afecțiuni au etiologii radical diferite: una este de origine virală, iar cealaltă este bacteriană.

În 2019, când a apărut noul coronavirus, omenirea se confrunta cu un agent patogen complet nou, lipsit de antecedente în circulația umană. La acea vreme, nu dispuneam de niciun instrument terapeutic specific și nici de mecanisme clare de prevenție, ceea ce genera o frică justificată.

Situația ciumei este însă diferită.

Este vorba despre o boală bacteriană cunoscută de sute de ani, despre care știința medicală deține cunoștințe extensive. Avem la dispoziție mijloace eficiente de combatere, respectiv antibioticele. Numeroase clase de antibiotice acționează eficient asupra bacilului gram-negativ Yersinia pestis, permițând tratarea cazurilor identificate.

Din acest punct de vedere, spaima excesivă este nejustificată, conform analizei Dr. Florescu.

Principalul vector de risc pentru România rămâne același ca și pentru alte multe patologii: călătoriile internaționale.

Atenția sistemelor de sănătate se concentrează asupra „boli de import”, adică pacienții care sosesc din zonele unde au fost semnalate focare epidemice. Este crucial ca, atunci când un pacient prezintă semne de infecție acută, medicii să efectueze o anamneză epidemiologică riguroasă. Aceasta implică stabilirea originei geografice a pacientului și verificarea eventualelor contacte cu zone afectate.

Sistemul medical român este menținut într-o stare de pregătire constantă, gata să reacționeze imediat conform protocoalelor în vigoare în cazul oricărei suspiciuni, fără a intra însă în panica unei crize majore.

Pentru a înțelege de ce nu suntem în fața unui nou coronavirus, este necesar să analizăm mecanismele de transmitere ale ciumei. Boala este provocată de bacteria Yersinia pestis. Pe parcursul istoriei, această afecțiune a generat trei mari pandemii cu rate de mortalitate ridicate, înainte de revoluția adusă de descoperirea antibioticelor. Transmisia la om se realizează cel mai des pe cale vectorială, prin mușcăturile puricilor infectați. Cu toate acestea, există și alte rute de propagare, inclusiv contactul direct cu secrețiile unui animal sau al unui om bolnav.

În forma sa pneumonică, ciuma devine periculoasă deoarece poate fi transmisă de la o persoană la alta prin aerosoli, pe calea respiratorie, așa cum precizează Comisia de Boli Infecțioase.

Afecțiunea manifestă trei forme clinice distincte. Prima este forma bubonică, identificată prin inflamația și durerea ganglionilor limfatici din zona mușcăturii puricelui.

Boala are trei forme clinice distincte!

A doua este forma septicemică, care reprezintă varianta sistemică a bolii, în care infecția se diseminează în întregul organism. A treia formă este cea pneumonică, care afectează parenchimul pulmonar și facilitează transmiterea interumană. Este important de reținut că forma bubonică, netratată, poate evolua spre variantele mai grave, septicemică sau pulmonară.

Deși pesta este tratabilă cu antibiotice, succesul terapiei depinde critic de rapiditatea diagnosticului și de inițierea promptă a tratamentului, aspect subliniat de reprezentanții Colegiului Medicilor.

Simin Aysel Florescu contextualizează importanța istorică a acestei boli, notând că a fost cunoscută mai ales prin marile epidemii din Evul Mediu, care au dus la un număr uriaș de decese.

Îmbunătățirea igienei publice, a condițiilor de viață și, în final, introducerea antibioticelor au redus dramatic impactul pandemiei. Totuși, ciuma nu a dispărut complet, persistând în anumite regiuni ale globului. Astăzi, datorită accesului la terapii antimicrobiene, boala poate fi controlată eficient, provided că este identificată și tratată în timp util.

Datele statistice oferite de Organizația Mondială a Sănătății ilustrează gravitatea potentială a bolii în absența intervenției medicale. Mortalitatea formei bubonice, fără tratament, se situează între 30% și 60%. Formele pneumonică și septicemică sunt aproape întotdeauna letale dacă nu sunt administrate antibiotice în stadiile incipiente. În intervalul 2019–2025, zece țări au raportat aproape 4.000 de cazuri de ciumă, rezultând 423 de decese. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Republica Democrată Congo și în Madagascar, conform datelor OMS.

Autoritățile ruse au emis declarații recente care încearcă să liniștească opiniile, dar OMS rămâne prudentă.

Joi, guvernanții din Rusia au anunțat că „nicio patologie infecțioasă” nu a fost detectată la persoanele care au avut contact cu Daria Șipilova, laboranta decedată, conform relatărilor agenției Reuters.

Agenția rusă de sănătate publică, Rospotrebnadzor, a precizat că Șipilova era vaccinat și posedă imunitate împotriva infecțiilor periculoase cu care lucra zilnic.

Cauza oficială a decesului a fost atribuită „pneumoniei de etiologie necunoscută”, conform comunicatelor oficiale.

Totuși, gestionarea anterioară a pandemiei de COVID-19 a erodat încrederea publică în capacitatea autorităților de sănătate de a proteja populația, un aspect notat de The New York Times. În timpul unei conferințe de presă ținute miercuri, Maria Van Kerkhove, directorul departamentului de gestionare a epidemiilor și pandemiilor al OMS, a ridicat întrebări critice.

Ea a observat că amintirea Covid este proaspătă în mintea tuturor și s-a întrebat: dacă persoana nu a murit din cauza ciumei, atunci de ce cauză exact a decedat?

Așteptăm Organizația Mondială a Sănătății a solicitat explicit Moscovei să furnizeze date suplimentare privind decesul laborantei de la Institutul de Cercetări din Irkutsk, Siberia, un incident care a dobândit o amploare internațională în ultimele zile.

Presa locală a relatat că femeia s-a infectat cu ciuma pulmonară după ce a spart o eprubetă în timpul lucrului.

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat miercuri: „Nu avem încă o imagine completă a acestui eveniment. Nu suntem capabili să efectuăm o evaluare completă a riscurilor”.

El a insistat că „împărtășirea informațiilor la timp, completă și transparentă este esențială pentru a clarifica rapoartele contradictorii și a permite o evaluare precisă a potențialelor riscuri publice”.