Internațional 6 min citire

Politica externă a României între presiunea americană și tradiția diplomatică

De Simona Dragomir

Politica externă a României între presiunea americană și tradiția diplomatică

Cum a oscilat PSD în contrast cu deschiderea totală a AUR?

Tensiuni între Washington și București: Cum România a încercat să se alinieze cu valurile politice americane

În perioada post-electorală a lui Donald Trump, diplomația românească a intrat într-o dinamică complexă, unde tradiția de echilibru între cele două mari tabere politice americane a fost înlocuită de o aliniere tot mai vizibilă cu mișcarea MAGA. Timpuri de odinioară, președinții și miniștri de externe români se străduiau să mențină o relație echilibrată atât cu democrații, cât și cu republicanii.

Această practică, rădăcinată în istoria diplomatică a țării, a fost însă abandonată de mai multe forțe politice interne, care au încercat să imiteze stilul și retorica campaniei „Make America Great Again”.

Partidul AUR, sub conducerea lui George Simion, a fost cel mai deschis în adoptarea acestei linii. Când vicepreședintele american J. D. Vance a criticat anularea alegerilor din România, acuizând servicii de informații de „suspiciuni fragile” și presiuni din partea vecinilor europeni, Simion a reacționat imediat, numind discursul un „balsam pentru suflet”.

Ulterior, după o vizită în capitala SUA, liderul AUR a declarat pentru revista Politico că formațiunea sa și Partidul Republican sunt „aliați naturali”.

Această poziție a fost consolidată prin apariția publică a președintelui partidului cu șapca iconică a lui Trump și prin interviurile acordate unor figuri cheie ale dreptei americane, precum Steve Bannon și Jack Posobiec.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, Simion s-a prezentat public ca un „candidat MAGA”, o alegere care, deși logică din punct de vedere electoral pentru o formațiune de opoziție, nu angaja direct statul român.

În contrast cu deschiderea totală a AUR, Partidul Social Democrat (PSD) a urmat o strategie mai oscilantă, guvernată de oportunitate. În 2017, liderii partidului, inclusiv Liviu Dragnea și premierul de atunci Sorin Grindeanu, au participat la o cină privată cu Trump, după o invitație la ceremonia de inaugurare.

Cu venirea lui Joe Biden la putere, PSD a schimbat rapid orientarea, declarând în 2021 că locul său este alături de Partidul Democrat. Totuși, la revenirea lui Trump în 2024, partidul a întors din nou direcția.

Marcel Ciolacu a anunțat o „convorbire foarte bună” cu președintele abia ales, iar în politica internă a preluat teme specifice campaniei MAGA, precum criticile la adresa fondurilor USAID, pe care le-a asociat cu atacurile împotriva liderilor PSD.

O voce distinctă în interiorul PSD a fost cea a aripii conservatoare, reprezentată de Titus Corlățean. Acesta a adoptat fără ezitare retorica trumpistă, susținând că protestele anticorupție din epoca Dragnea au fost finanțate de USAID și de George Soros, și că Trump a făcut românilor „un mare bine”.

În februarie 2026, Corlățean a participat la evenimentul National Prayer Breakfast din Washington, unde a exprimat dorința ca România să aibă în viitor un președinte care să împărtășeze valorile și stilul lui Trump.

Deși nu a angajat oficial statul, prezența lui la acest eveniment și declarațiile sale subliniază o apropiere ideologică clară.

Președintele României, Nicușor Dan, a ales o strategie mai subtilă, utilizând presa apropiată de Trump pentru a ajunge direct la liderul Casei Albe. Începând cu iulie 2025, ocazia de a celebra 250 de ani de la independența SUA, Dan a semnat un editorial în Newsmax.

Ulterior, a publicat alte texte în Fox News, The Washington Times și The Daily Signal, ultima fiind o publicație a Heritage Foundation. Aceste inițiave aveau un scop pragmatic: cu administrația americană în discuție privind retragerea unor trupe din România, Bucureștiul căuta acces direct la decizorii. Textele nu erau destinate publicului larg, ci unui cerc restrâns în jurul lui Trump, vizând să genereze bunăvoință.

Este important de menționat că Newsmax, deși nu este un outlet strict republican, ci conservator, a fost fondată în 1998 de Christopher Ruddy, prieten de lungă datare al lui Trump. Alegerea de a publica exclusiv în această presă de dreapta, fără prezență în publicațiile citite de democrați, sugerează o aliniere clară. Spre comparație, Polonia, cel mai activ stat european în curtea lui Trump, nu a urmat aceeași cale de prin articole de opinie.

Care e rolul contractului de lobby al Președinției României?

Președintele Karol Nawrocki, cunoscut pentru apropierea de mișcarea MAGA, a preferat întâlnirile directe și participarea la CPAC, unde a obținut o promisiune pentru trimiterea a încă 5.000 de soldați americani în regiune.

Un aspect financiar și diplomatic important este contractul de lobby al Președinției României. Administrația Prezidențială a încheiat un acord cu firma americană Eversheds Sutherland (US) LLP, cu o durată de șase luni și un plafon lunar de 565.000 de dolari, adică o sumă totală maximă de 3,39 milioane de dolari.

Deși Cotroceniul a clasificat contractul ca secret de stat, detaliile au devenit publice prin documentele depuse la Departamentul de Justiție al SUA, în conformitate cu legea FARA.

Potrivit unor rapoarte, până la sfârșitul lunii iunie fuseseră plătite două tranșe, de 445.000 și 400.000 de dolari.

Firma de lobby a lucrat prin intermediul unor subcontractori, aproape toți din tabăra republicană. Jason Miller, fost purtător de cuvânt al campaniei lui Trump, a încasat 300.000 de dolari.

Matthew Schlapp, președintele American Conservative Union și organizatorul CPAC, primea 125.000 de dolari lunar.

Christopher Putala, care fusese consilier al lui Biden în Comisia juridică a Senatului, lucra în acest dosar la proiectul Coridorului Vertical de gaze, nu ca legătură cu democrații.

În practică, deși contractul menționa oficial relațiile cu guvernul și Congresul, ținta reală a fost executivul american.

Un amănunt interesant a apărut în aprilie 2026, când Newsmax a lansat o ediție în limba poloneză.

Politicieni din partidul lui Tusk au cerut Comisiei Europene să intervină, după ce a ieșit la lumină că Newsmax Polska ar fi deținută de fapt de Telekom Serbija, o companie legată de banca rusă de stat Sberbank.

Această revelație a stârnit dezbateri despre independența mediatică și legăturile economice în spatele presei de dreapta.

Politica externă a României s-a deplasat semnificativ spre dreapta, o schimbare vizibilă în modul în care instituțiile românești interacționează cu Washingtonul.

Fie că prin aliniere directă ca AUR, fie prin o strategie de acces la presa apropiată de Trump ca președintele Dan, sau prin oscilațiile PSD, rezultatul este o relație tot mai asimetrice cu administrația americană.

Nici un dolar din bugetul de lobby nu a fost direcționat spre democrați, subliniind că eforturile diplomatiche au fost concentrate exclusiv pe tabăra republicană.

Această orientare reflectă nu doar o alegere politică, ci și o necesitate strategică într-o lume în care relațiile personale cu liderul de la Casa Albă contează mai mult decât cele instituționale.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: HotNews

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.