România își stabilește prioritățile pentru fondurile UE 2028‑2034: agricultură, drumuri și securitate

Ce vrea România din fondurile UE?

Într-o sesiune dedicată negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, autoritățile române și-au prezentat clar direcțiile strategice pentru perioada 2028‑2034.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Tema centrală a fost modul în care România dorește să influențeze alocarea fondurilor europene, punând accent pe principalele axe de investiție: agricultură, infrastructură, dezvoltare regională și securitate.

Menținerea politicilor de coeziune și agricole

Un obiectiv major a fost dorința de a păstra nivelul actual de finanțare al Politicii de Coeziune și al Politicii Agricole Comune.

Aceste fonduri, esențiale pentru reducerea disparităților de dezvoltare, modernizarea sectorului agricol și sprijinirea comunităților rurale, vor continua să fie prioritare în bugetul european al următorilor șapte ani.

Investiții în drumuri și infrastructură

Autoritățile susțin că menținerea acestor resurse este vitală pentru consolidarea securității alimentare și pentru echilibrul între zonele urbane și cele rurale.

România a subliniat importanța alocării unei sume semnificative pentru proiecte de infrastructură, în special pentru drumuri și alte căi de transport.

Aceste investiții sunt văzute ca un catalizator pentru dezvoltarea regiunilor, reducând decalajele între zonele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale, țara își propune un buget european ambițios, care să asigure continuitatea finanțării acestor politici esențiale.

Consolidarea capacității europene de apărare

Discuțiile au pus accent pe nevoile de apărare ale „Flancului Estic” și ale regiunii Mării Negre, considerate cruciale pentru securitatea europeană. România va susține măsuri pentru creșterea competitivității economice și reducerea dependențelor strategice în domeniul energiei și al tehnologiilor avansate. În comunicatul oficial al Administrației Prezidențiale, s-a subliniat că „România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate”.

La întâlnirea de vineri au fost prezenți membri ai Guvernului, experți tehnici din diverse ministere și Reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană.

Coordonarea la nivel înalt

Scopul principal al ședinței a fost coordonarea poziției naționale înainte de reuniunea Consiliului European, programată pentru 15–16 octombrie 2026, în cadrul căreia liderii europeni vor discuta, printre altele, viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2028‑2034.

Prin această abordare, România își reafirmă angajamentul de a avea un rol activ în configurarea fondurilor europene, asigurându-se că nevoile sale principale—de la agricultură și infrastructură la securitate și dezvoltare—vor fi bine reprezentate. În esență, țara își dorește un buget european robust, capabil să sprijine atât dezvoltarea economică și socială, cât și consolidarea securității și a autonomiei strategice în contextul unei Uniuni Europene din ce în ce mai complexe.