România vrea să devină furnizor strategic de energie nucleară în Europa

Bani de la Banca Mondială pentru Cernavodă?

România își propune să devină un furnizor-cheie de securitate energetică și un pol de cercetare tehnologică și medicală în sectorul nuclear la nivel european, a anunțat ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, după participarea la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena.

Ultimele știri

Alibec și Armstrong se confruntă într-o partidă amuzantă pe terenul de fotbal românescCele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premier

În cursul acestei săptămâni, șefa diplomației de la București a purtat discuții cu partenerii internaționali din acest sector. În dialogul cu secretarul american al energiei, Christopher Wright, ministrul a precizat că au fost abordate noile inițiative de cercetare ATLAS și ARCUS, precum și rolul României în cadrul Coridorului Vertical.

Țoiu s-a întâlnit și cu viceministrul Sănătății din Canada, Greg Orencsak, și viceministrul Economiei din Argentina, Federico Ramos Napoli.

„Am vizat direct oportunitățile de finanțare pentru Cernavodă, extinderea tehnologiei CANDU, retehnologizarea reactoarelor și colaborarea în formarea inginerilor noștri”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Oana Țoiu. „Alături de directorul general Rafael Grossi, am marcat o etapă importantă: primul proiect de finanțare a energiei nucleare din partea Băncii Mondiale, o premieră care va avea loc cu România”, a mai adăugat ministra.

Noi alianțe internaționale pentru inovare!

Acordul cu Banca Mondială reprezintă un punct de cotitură financiară pentru proiectul de extindere a centralei nucleare de la Cernavodă, unitatea 3. Această inițiativă nu doar că asigură accesul la capitaluri internaționale esențiale pentru finalizarea lucrărilor, ci validează și modelul românesc de parteneriat public-privat în infrastructura energetică. Prin atragerea fondurilor din instituții multilaterale, statul reduce presiunea asupra bugetului național, permițând o alocare mai eficientă a resurselor pentru alte sectoare critice.

De asemenea, implicarea Băncii Mondiale aduce standarde riguroase de transparență și monitorizare, ceea ce crește încrederea investitorilor străini în capacitatea României de a gestiona active strategice de mare anvergură.

Colaborările strânse cu SUA, Canada și Argentina evidențiază ambiția Bucureștiului de a depăși statutul de simplu consumator de energie, transformându-se într-un hub de inovare nucleară. Proiectele ATLAS și ARCUS vizează dezvoltarea reactoarelor de generația a IV-a, tehnologii avansate care promit o eficiență superioară și o amprentă de carbon redusă.

Prin extinderea tehnologiei CANDU, România își consolidează poziția de expert regional și oferă know-how tehnic partenerilor săi. Formarea inginerilor specializați, menționată explicit în discuțiile diplomatice, este crucială pentru a acoperi deficitul de forță de muncă calificată din industrie. Astfel, se asigură sustenabilitatea lanțului valoric nuclear pe termen lung și o integrare profundă a economiei românești în rețeaua europeană de securitate energetică.