Ucraina poate lovi mai adânc în Rusia fără voia aliaților; România are rol strategic crucial

Ce a trăit expertul între 7 și 14 septembrie 2026?

România se află într-o poziție strategică esențială în contextul actual al conflictului din estul Europei, având în vedere faptul că cel mai voluminos flux de exporturi ucrainene traversează teritoriul nostru național. Această realitate conferă țării noastre un rol crucial, nu doar din punct de vedere economic, ci și geopolitic, în măsura în care Kievul depinde în mod vital de veniturile generate prin vânzarea cerealelor și a altor produse agricole.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

George Scutaru, expert de renume în domeniul apărării, fost consilier prezidențial pentru securitate și actualul director general al think-tankului New Strategy Center, a subliniat importanța acestei dinamici în urma unei vizite recente efectuate la Kiev.

Interviuat în cadrul emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”, prezentată de Tudor Curtifan pe platforma DefenseRomania, specialistul a oferit o analiză detaliată a situației militare și a stării de spirit a populației ucrainene, evidențiind provocările majore cu care se confruntă statul vecin în fața noilor tehnologii rusești.

Situația umanitară și militară din Ucraina rămâne extrem de tensionată, cu pierderi civile care ating cifra alarmantă de peste 400 de victime în fiecare săptămână. Organizația Națiunilor Unite a emis un avertisment clar, indicând o creștere a bilanțului victimelor cu 55% comparativ cu perioada similară din anul precedent. Această escaladare a suferinței civile este alimentată de o ofensivă aeriană rusă care a intrat într-o fază nouă, caracterizată prin utilizarea unei generații avansate de drone cu reacție.

Modelul Geran-4 și Geran-5, dotate cu motoare de producție chinezească, reprezintă o schimbare calitativă în capacitatea Moscovei de a lovi infrastructura critică a Ucrainei.

Conform datelor furnizate de Scutaru, Beijingul livrează lunar aproximativ 3.000 de astfel de motoare către Federația Rusă, asigurându-i astfel capacitatea de a menține o presiune constantă asupra rețelelor logistice, energetice și portuare ale Kievului.

Expertul a relatat experiența sa directă din perioada 7–14 septembrie 2026, când a stat o săptămână la Kiev, moment în care Rusia a început să utilizeze sistematic aceste noi drone. Viteza de zbor a acestor aparate este semnificativ mai mare decât a modelului anterior Geran-2, care se deplasa cu o viteză de 150–180 de kilometri pe oră.

Noul tip Geran-4 atinge viteze cuprinse între 450 și 600 de kilometri pe oră, în timp ce varianta Geran-5 poate atinge chiar 700 de kilometri pe oră.

Această creștere a vitezei reduce drastic timpul disponibil pentru apărarea antiaeriană ucraineană, complicând interceptarea amenințărilor.

Impactul acestor incursiuni s-a simțit și dincolo de granițele Ucrainei, cu ocazia unei intrări a unei drona în spațiul aerian al Republicii Moldova și în apropierea României, incident care a dus la închiderea temporară a Aeroportului Internațional Iași.

Ucraina lovește tot mai adânc în Rusia!

Viața cotidiană a locuitorilor capitalei ucrainene a fost transformată într-un adevărat coșmar de către autoritățile ruse, care folosesc atacurile și alertele repetate ca instrumente de presiune psihologică și logistică. La Kiev, sistemul de alarme a fost bifurcat în două categorii distincte pentru a permite funcționarea economică a orașului: o alarmă galbenă, activată în cazuri de alerte cu un număr mic de drone, și o alarmă roșie, declanșată în prezența rachetelor sau a valurilor masive de drone.

În timpul unei alerte roșii, metroul este închis, iar podurile care traversează râul Nipru sunt blocate, făcând adesea imposibilă traversarea orașului dintr-o parte în alta. Populația trăiește într-o stare de tensiune cronică, cu explozii audibile periodic și zgomotul constant al artileriei antiaeriene, stresul acumulat devenind tot mai greu de suportat.

Pe frontul ofensiv, Ucraina își extinde progresiv capacitatea de a lovi ținte din interiorul teritoriului rusesc, o tendință confirmată de Scutaru, care observă o intensificare reciprocă a atacurilor de ambele beligerante. Efectele loviturilor ucrainene sunt deja vizibile asupra rafinăriilor petroliere și a aeroporturilor rusești, multe dintre ele fiind forțate să se închidă temporar.

Expertul menționează că Kievul se află încă într-o fază de dezvoltare a sistemelor antidrone, necesare pentru a contracara noile amenințări, dar nu a atins încă nivelul producției de serie.

Deși Rusia nu se distinge prin inovația sau diversitatea tipurilor de drone, capacitatea sa de producție în masă exercită o presiune uriașă asupra apărării ucrainene.

Se așteaptă ca, în viitorul apropiat, să apară primele rachete balistice de fabricație ucraineană, moment în care Kievul nu va mai fi nevoit să solicite acordul Washingtonului sau al altor parteneri occidentali pentru a executa lovituri profunde în spatele liniei frontului.

Dependența Ucrainei față de sprijinul militar extern și față de veniturile din exporturi este un factor critic care influențează strategia sa de război. Perturbarea rutelor comerciale afectează direct resursele financiare disponibile pentru efortul de război. Prin urmare, relația cu statele vecine, în special cu Polonia și România, devine vitală. România joacă un rol central, deoarece prin teritoriul său se înregistrează cel mai mare flux de exporturi ucrainene, fiind obligate să utilizeze infrastructura noastră pentru tranzitul produselor agricole, esențial pentru menținerea unui nivel acceptabil de venituri.

George Scutaru a subliniat că mediul de securitate din vecinătatea României nu traversează o perioadă de stabilizare, ci dimpotrivă, se confruntă cu o creștere a amenințărilor. Expertul a atragut atenția asupra posibilității unor acte de sabotaj din partea serviciilor rusești, care urmăresc să afecteze exporturile ucrainene și să exerce presiune asupra statelor limitrofe.

Incidentele recente includ arestarea unor cetățeni străini, printre care un rus și, în anul precedent, un columbian, ambele persoane fiind depistate de serviciile secrete românești în timp ce încercau să execute acte de sabotaj pe teritoriul României.

În plus, minele maritime rămân un pericol constant pentru libertatea de navigație, iar numeroasele incidente cu drone subliniază fragilitatea securității regionale.

Concluzia specialistului este una de prudență maximă: asistăm la o escaladare continuă a intensității atacurilor rusești, dar și a Presiunea exercitată de Moscova nu se va limita exclusiv la Ucraina, ci se va extinde și asupra statelor de pe flancul estic al NATO. Astfel, rolul României nu este doar de tranzit comercial, ci și de tampon strategic, necesitând o vigilentă sporită împotriva amenințărilor hibride și convenționale provenite din est.