UE extinde „lista neagră”: Aproape 1.600 de noi entități sancționate pentru războiul din Ucraina

Cine sunt noile ținte ale Bruxelles-ului?

Uniunea Europeană a bătut palma, miercuri, pentru un nou val masiv de sancțiuni, vizând aproximativ 1.600 de entități și persoane legate de agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei. Surse diplomatice de la Bruxelles confirmă că reprezentanții celor 27 de state membre au agreat deja lista, urmând ca validarea oficială să aibă loc luni, la Luxemburg, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Noul pachet pune sub lupă 743 de persoane fizice și 826 de entități juridice, majoritatea fiind piese cheie în angrenajul industrial-militar al Rusiei. Pe lângă aceștia, pe listă au fost trecute alte 77 de nume, direct implicate în organizarea recentelor alegeri pentru Duma de Stat. Bruxelles-ul a taxat dur scrutinul, considerându-l lipsit de orice urmă de democrație, motiv pentru care și trei membri ai comisiei electorale ruse au fost incluși în rândul celor penalizați.

Ce înseamnă aceste sancțiuni în practică?

Odată intrate în vigoare, măsurile prevăd înghețarea tuturor activelor deținute în spațiul european și interdicția strictă de intrare pe teritoriul statelor membre. Odată cu acest nou set de restricții, numărul total al celor sancționați de UE de la începutul invaziei ruse se apropie de pragul de 4.500.

Dincolo de cifre, discuțiile din ultimele săptămâni au fost umbrite de controverse. Franța a reușit, în urmă cu două săptămâni, să obțină eliminarea oligarhului Alișer Usmanov de pe lista neagră, invocând motive de securitate națională. O mișcare similară a venit din partea Luxemburgului, care a scos de sub restricții antreprenorul Mihail Fridman. Aceste excepții au stârnit nemulțumiri în rândul altor capitale europene, care se tem că astfel de decizii subminează coerența politicii comunitare de sancțiuni.