Internațional 7 min citire

UE lansează sistem de alertă timpurie pentru crizele lanțurilor de aprovizionare

De Raluca Petrescu

UE lansează sistem de alertă timpurie pentru crizele lanțurilor de aprovizionare

China domină rafinarea resurselor critice!

Bruxelles activează un mecanism de detecție timpurie pentru perturbările lanțurilor de aprovizionare

Tensiunile geopolitice din strâmtoarea Ormuz au creat o perturbare semnificativă în transportul maritim al petrolului și gazelor, o consecință directă a conflictului din Iran.

Această criză a pus în evidență o vulnerabilitate mai puțin vizibilă, ascunsă în comerțul internațional cu resurse esențiale pentru tehnologiile moderne.

Luăm ca exemplu grafitul sintetic, un componentă cheie pentru celulele de stocare a energiei pe bază de litiu, derivat dintr-un subprodus bogat în carbon obținut în procesul de rafinare a petroliului.

O proporție mare din acest material este expediată către China pentru a fi procesat și transformat în componente pentru baterii, utilizate în produse care variază de la dispozitive electronice de larg consum până la autovehicule electrice.

La fel ca în cazul energiei, acest flux de materiale se bazează pe coridore maritime expuse la aceleași turbulențe globale.

Pentru companiile din Europa, simpla constatare a unei perturbări nu este suficientă. Acestea trebuie să evalueze dacă disfuncția poate afecta produsele pe care le produc, le achiziționează sau le comercializează, și să identifice surse alternative.

Dificultatea rezidă în complexitatea rețelelor de aprovizionare care susțin aceste resurse.

„Rețelele de aprovizionare care stau în spatele multor produse și materiale sunt extrem de complexe și au o dimensiune globală”, explică Christian Thies, specialist în lanțuri de aprovizionare la Universitatea Tehnică din Hamburg, Germania.

„Atât pentru utilizatorii finali, cât și pentru companii, este foarte greu să înțelegi de unde provine totul.”

Thies face parte din inițiativa de cercetare MaaSiveTwin, finanțată de Uniunea Europeană pentru o perioadă de patru ani, care încearcă să decifreze acest puzzle global. O echipă de cercetători din Cipru, Germania, Grecia, Polonia, Serbia și Elveția cartografiază originea resurselor critice, traseele lor către Europa și punctele slabe din lanțul de aprovizionare.

Obiectivul final este să se treacă de la simpla cunoaștere a provenienței materialelor la capacitatea de a anticipa problemele înainte ca acestea să impacteze industria europeană.

În contextul european, România deține două proiecte strategice privind resursele critice, selectate printre cele 46 de inițiative ale Comisiei Europene. Materialele care susțin tehnologia modernă au un impact direct asupra industriei. Disfuncțiile în lanțurile de aprovizionare a bateriilor par la început îndepărtate și neimportante, dar când apare o problemă, deficitul poate paraliza producția, iar prețurile pot crește abrupt, o situație similară celei din timpul pandemiei de Covid-19.

Europa depinde în mare măsură de alte țări pentru multe dintre resursele folosite în baterii și alte tehnologii critice, în special cobalt, nichel, mangan, litiu și grafit. Peste jumătate din rezervele mondiale de cobalt sunt extrase în Republica Democratică Congo, în timp ce China procesează aproximativ 90% din grafitul de puritate pentru baterii, peste jumătate din manganul de mare puritate și peste 75% din pământurile rare.

Aceste ultimele sunt esențiale pentru magneții permanenți folosiți în diverse tehnologii, inclusiv în turbinele eoliene și în motoarele electrice.

„China domină procesul de rafinare a multor resurse critice”, afirmă dr. Susana Darma, chimistă și analistă la Battronics, o firmă europeană de consultanță specializată în materiale pentru baterii.

„În Europa, cererea pentru aceste materii a crescut și avem nevoie de ele pentru mobilitatea electrică, energia eoliană și apărare.” Darma lucrează alături de Thies în cadrul MaaSiveTwin pentru a urmări fluxul resurselor critice și a identifica unde lanțul de aprovizionare este cel mai expus.

Pentru anumite materiale, cercetătorii pot deja a construi o imagine remarcabil de detaliată. „Gradul de acoperire a datelor noastre pentru grafitul de puritate pentru baterii este de 90%”, declară Darma.

„Așadar, cunoaștem locația exploatărilor miniere sau locul unde se produce grafitul sintetic și putem vedea cum ajunge în Europa.”

Însă a aduna aceste informații nu este o sarcină simplă. Detaliile despre locurile unde resursele sunt extrase, prelucrate și transformate în componente sunt răspândite în rapoarte ale companiilor, ale asociațiilor profesionale și ale autorităților guvernamentale. „Există o mulțime de piese de puzzle”, spune dr.

Regulamentul stabilește ținte clare!

Aura Tolosa, inginer chimist și analistă la Battronics.

„Folosim date disponibile public, dar interpretarea lor este complexă.”

Echipa MaaSiveTwin utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de informații publice și a extrage detalii relevante. De asemenea, explorează imagini din satelit pentru a estima activitatea din siturile miniere. Cercetătorii combină aceste date în gemeni digitali – reprezentări computerizate ale rețelelor de aprovizionare și ale siturilor industriale din lumea reală. „Am creat gemeni digitali pentru a reprezenta lumea fizică”, explică dr.

Marios Antonakakis, cercetător la Universitatea Tehnică din Creta.

„De exemplu, am cartografiat mai multe situri miniere și am simulat ce se întâmplă și ce s-ar putea întâmpla.”

Prin integrarea datelor privind producția, transportul, prețurile și cererea, cercetătorii își propun să prevadă potențialele deficite și variațiile de preț care afectează materialele din tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. „După ce vom analiza toate aceste date privind lanțul de aprovizionare, vom ști exact cât se produce, unde se produce și cum se transportă”, precizează Tolosa.

„Pe baza acestor cunoștințe, putem anticipa efectele unor evenimente specifice.”

Acest lucru ar oferi companiilor timp suplimentar pentru a reacționa, fie prin identificarea furnizorilor alternativi, fie prin ajustarea producției, fie prin căutarea unor materiale diferite. „Provocarea constă în culegerea de date, apoi în înțelegerea lor și, în continuare, în monitorizarea lor pentru a identifica tendințele”, susține Antonakakis.

Regulamentul UE privind resursele critice din 2024 vizează stimularea dezvoltării unui lanț de aprovizionare intern, diversificat și sustenabil cu minerale și metale esențiale. Printre alte obiective se numără reducerea dependenței de furnizori dintr-o singură țară, precum China, și protejarea industriilor europene împotriva interdicțiilor la export și a șocurilor în lanțurile de aprovizionare, indiferent dacă sunt cauzate de războaie, secetă, tensiuni comerciale sau pandemii.

Regulamentul stabilește ținte clare. Până în 2030, UE intenționează să extragă cel puțin 10% din consumul său anual de resurse strategice, să proceseze cel puțin 40% și să recicleze cel puțin 25%.

De asemenea, vrea să se asigure că nu mai mult de 65% din consumul anual de orice resursă strategică vine dintr-o singură țară terță.

Un aviz științific separat destinat Comisiei Europene, publicat în acest an de Grupul consilierilor științifici principali în domeniul materialelor avansate, a ajuns la o concluzie similară, îndemnând Europa să-și asigure accesul la resurse critice, alături de energie verde la prețuri accesibile. UE examinează și modalități de a-și asigura aprovizionarea mai direct.

Comisia a propus înființarea unei noi corporații europene pentru resurse critice, menită să sprijine achiziționarea și stocarea materialelor necesare industriei europene, de la baterii și tehnologii curate până la domeniul apărării.

Evenimentele recente au demonstrat de ce este importantă diversificarea. În 2024, China a introdus controale ale exporturilor de antimoniu, un metal folosit în aplicații care variază de la muniție și senzori în infraroșu până la optică de precizie.

În 2025, Beijingul a înăsprit controalele asupra unor pământuri rare, precum și asupra produselor și tehnologiilor conexe.

„Pentru toate obiectivele UE privind mobilitatea electrică, energia eoliană și alte industrii, inclusiv cea de apărare, avem nevoie de resurse critice”, afirmă Tolosa.

„Avem o cererea crescută pentru aceste materii prime critice, dar China controlează deja 90 % din rafinarea lor.”

Europa răspunde căutând surse de aprovizionare din țările partenere, inclusiv Australia, Chile și Canada, încercând în același timp să intensifice activitățile de exploatare minieră, prelucrare și reciclare în interiorul UE. Pentru Thies, lecția este că înțelegerea acestor rețele complexe este o condiție prealabilă pentru a le face mai reziliente.

„Dacă ne gândim de unde vin în prezent materialele de care avem nevoie pentru fabricarea bateriilor, observăm că doar o mică parte provin din UE”, precizează el. „Majoritatea materialelor sunt procurate din afara UE, iar acest lucru reprezintă un risc strategic.”

Articol scris de Anthony King. Acest articol a fost publicat inițial pe platforma Euronews.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: SpotMedia

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.