180 de milioane de euro pierduți din cauza numirilor controversate

Au eșuat reformele Hidroelectrica?

Comisia Europeană a dat un verdict dur: România a pierdut definitiv 180 de milioane de euro din fondurile PNRR din cauza problemelor legate de guvernanța corporativă a companiilor energetice de stat. Decizia, anunțată la începutul lunii mai, vine după o evaluare critică a modului în care au fost făcute numirile în conducerea Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz.

Ultimele știri

Bacalaureat 2026: Cum se evaluează competențele digitale ale elevilorLuni, PNL stabilește poziția după nominalizarea lui Adrian Veștea la funcția de premierArmata italiană se reformează: obiectiv de 200.000 de soldațiRomânia preia președinția SEECP în 2026

Guvernanța corporativă, un jalon crucial

Jalonul de guvernanță corporativă, care vizează modul în care sunt selectați și numiți oamenii în funcții de conducere în companiile energetice, a fost considerat neîndeplinit de Comisia Europeană. Această constatare a dus la pierderea a 180 de milioane de euro din PNRR, o sumă considerabilă care ar fi putut fi investită în modernizarea sectorului energetic.

Practic, numirile, adesea cu substraturi politice, în structurile de conducere ale acestor companii nu au respectat promisiunile de guvernanță corporativă asumate prin PNRR.

Hidroelectrica: Selecții sub semnul întrebării

În cazul Hidroelectrica, Comisia Europeană a constatat că doi membri ai directoratului nu au fost renumiți, iar în ceea ce privește consiliul de supraveghere, doar trei membri au fost reconfirmați. Problema majoră identificată este că unii candidați care nu au atins scorul minim necesar în procesul de selecție au fost totuși reținuți.

Unul dintre candidații numiți în consiliul de supraveghere a obținut un scor de doar 1 din 5 la criteriul referitor la expunerea politică – un rezultat care ar fi trebuit să îl excludă automat din procedură.

Comisia subliniază că nerespectarea pragurilor minime de punctaj compromite integritatea procesului de evaluare și ridică semne de întrebare cu privire la transparența și competitivitatea selecției.

Selecțiile la energie, un fiasco total?

Reamintim că, pentru a respecta jalonul PNRR, doi directori ai Hidroelectrica, CFO-ul Fetița și CEO-ul Borbey, au fost deja demişi, iar o nouă procedură de selecție este în desfășurare. Printre cei numiți în Consiliul de Supraveghere se află Cătălin Vlăduș Popescu, Emil Merdan și Ion Ariton, ultimul fiind fost ministru și senator.

Nuclearelectrica: Criterii de selecție neclare

În cazul Nuclearelectrica, Comisia Europeană a remarcat că toți cei cinci membri ai consiliului de administrație au fost renumiți.

Cu toate acestea, procesul de selecție a fost criticat pentru lipsa de claritate a criteriilor. Anunțul de post vacant a stabilit patru profiluri distincte, fiecare cu cerințe specifice, dar comitetul de selecție a realizat o clasificare unică, combinând toți candidații.

Comisia consideră că acest lucru încalcă principiile egalității de tratament și transparenței, deoarece candidații nu au fost evaluați în condiții egale și pe baza unor criterii predefinite.

Prin reunirea candidaților cu cerințe diferite într-o singură listă scurtă, comitetul de selecție a modificat efectiv structura concursului și a denaturat comparația obiectivă a meritelor.

Pierderea a 180 de milioane de euro reprezintă o lovitură dură pentru România, mai ales în contextul actual, în care investițiile în sectorul energetic sunt cruciale pentru asigurarea independenței energetice și tranziția către o economie verde. Această situație subliniază importanța respectării criteriilor de guvernanță corporativă și a asigurării unei selecții transparente și competitive a membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale companiilor de stat.

Este esențial ca autoritățile române să învețe din aceste greșeli și să ia măsuri concrete pentru a preveni pierderea altor fonduri europene în viitor.