40% dintre români susțin alegeri anticipate pentru ieșirea din criză

Referitor la direcția viitorului guvern

Patru din zece români consideră că organizarea de alegeri parlamentare anticipate ar putea fi soluția optimă pentru a depăși actuala criză politică. În același timp, peste jumătate dintre respondenți preferă formarea unui nou guvern bazat pe partidele existente în Parlament, conform Barometrului Informat.ro - INSCOP Research, realizat între 11 și 14 mai 2026.

Ultimele știri

Bacalaureat 2026: Cum se evaluează competențele digitale ale elevilorLuni, PNL stabilește poziția după nominalizarea lui Adrian Veștea la funcția de premierArmata italiană se reformează: obiectiv de 200.000 de soldațiRomânia preia președinția SEECP în 2026

În ceea ce privește opțiunile pentru depășirea crizei politice, 50,7% dintre participanți susțin varianta formării unui nou guvern, în timp ce 41,3% optează pentru alegeri anticipate. Aproximativ 8% dintre respondenți nu au oferit un Sprijinul pentru formarea unui nou guvern este mai pronunțat în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban. Pe de altă parte, alegerile anticipate sunt preferate în special de votanții AUR, bărbați, persoane cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani și angajați din sectorul privat.

Referitor la direcția viitorului guvern, 65,6% dintre respondenți consideră că România ar trebui să își mențină parcursul pro-european și pro-occidental, în timp ce 26,2% cred că această direcție nu ar trebui continuată. Ponderea celor care nu au Susținerea orientării pro-europene este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București. În contrast, votanții AUR și persoanele cu nivel scăzut de educație manifestă un scepticism mai pronunțat față de această direcție, conform datelor barometrului.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că în prezent nu se conturează o majoritate clară în favoarea alegerilor anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR le susțin ca soluție pentru ieșirea din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene și pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul guvern nu ar trebui să continue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnificativ mai mare în cazul votanților AUR, unde 42% nu susțin continuarea acestei direcții, comparativ cu 49% care o susțin.

El a subliniat că majoritatea votanților PNL (95%)

El a subliniat că majoritatea votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) sunt de acord cu continuarea orientării pro-europene/pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație care se arată sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii din Uniunea Europeană, a spus Ștefureac.

El a atras atenția asupra riscurilor narațiunilor anti-europene perpetuate de propaganda rusă, preluate de anumiți actori politici și de influență autohtoni, precum și asupra necesității de a corecta problemele structurale legate de distribuția inechitabilă a beneficiilor apartenenței la Uniunea Europeană în ultimii 19 ani. Amplificarea acestui curent, alimentat de populismul radical, ar putea deveni una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă țara, a subliniat directorul INSCOP Research.

Barometrul Informat.ro - INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Scopul acestui sondaj este de a aduce în atenția publicului teme de interes pentru a stimula discuții naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opiniile românilor. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), având un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.