Avertismentul lui Isărescu: România nu-și mai permite să piardă încrederea piețelor externe

Este economia un laborator de experimente?

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, a transmis un mesaj tranșant: credibilitatea României pe scena internațională nu este un moft statistic, ci un activ vital. Potrivit șefului BNR, pierderea încrederii investitorilor și a partenerilor externi poate declanșa efecte mult mai dureroase decât scăderea temporară a unui indicator economic.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Declarațiile au fost făcute la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară: de la deficite la convergență nominală”, un context care i-a permis oficialului să pună punctul pe i în privința disciplinei fiscale și a drumului către zona euro.

Isărescu a ținut să demonteze din start ideea că economia poate fi un teren de joacă pentru teorii netestate. Spre deosebire de științele exacte, economia nu are un laborator izolat unde poți face teste fără să afectezi viața oamenilor.

Ce învață Palatul BNR din istorie?

Singurul loc unde un economist își poate verifica ipotezele fără riscuri sociale rămâne dezbaterea academică. Tocmai pentru că deciziile economice se răsfrâng direct asupra populației, prudența și fundamentarea solidă sunt obligatorii pentru a menține țara pe o traiectorie stabilă.

Guvernatorul a subliniat că bancherii centrali nu au voie să se izoleze într-un „turn de fildeș”. Rolul lor este să comunice transparent și să aducă echilibru în societate. Pentru a ilustra importanța cumpătării, Isărescu a apelat la istorie, citând din discursul lui Dimitrie Burilianu, predecesorul său din 1927. Mesajul de acum un secol este frapant de actual: trebuie să evităm iluziile, oricât de tentante ar fi, și să acționăm pe baza realității, nu a dorințelor.

O creștere economică sănătoasă, care să ne apropie de nivelul de trai occidental, este posibilă doar dacă respectăm cu sfințenie echilibrele macroeconomice.

Cum ajunge România în zona euro?

Un moment cheie al intervenției a fost relatarea unei amintiri personale de la o ședință a Băncii Centrale Europene. Isărescu a povestit cum o țară candidată la moneda unică îndeplinise, teoretic, toate criteriile de convergență.

Cu toate acestea, Jean-Claude Trichet, președintele BCE de la acea vreme, a refuzat primirea statului respectiv în mecanismul ERM2. Motivul? Inflația și deficitul bugetar nu erau sustenabile pe termen lung.

Care este regula de aur a saniei și a căruței?

Această lecție arată clar că bifarea unor căsuțe pe o listă nu este suficientă; sustenabilitatea reală a datelor este singura garanție pentru succes.

În final, oficialul BNR a criticat obiceiul de a „pompa” economia cu stimulente tocmai când aceasta merge bine, o politică pro-ciclică pe care o consideră contraproductivă. Isărescu a observat că, de multe ori, termenii tehnici sunt confuzi pentru publicul larg, iar politicile economice ajung să fie dictate de ciclul electoral, nu de nevoile reale.

Guvernatorul a încheiat cu o metaforă populară: în economie, ca și în viață, trebuie să-ți faci vara sanie și iarna căruță, pentru a nu fi luat prin surprindere de schimbările de sezon ale piețelor globale.