Politică 4 min citire

Bilanțul lui Kovesi la EPPO: șapte ani fără nume grele în Germania și Franța?

De Simona Dragomir

Bilanțul lui Kovesi la EPPO: șapte ani fără nume grele în Germania și Franța?

Oare ce spun cifrele după șapte ani la EPPO?

Laura Codruța Kovesi a părăsit oficial conducerea Parchetului European (EPPO), punând punct unui mandat de șapte ani în care instituția a luat la rând în jur de 3.600 de dosare. Dintre acestea, peste 500 au scuturat scena politică și economică din România.

O privire atentă peste harta anchetelor arată însă o diferență izbitoare: marile cutremure anticorupție s-au simțit mai ales în Europa de Est și de Sud, în timp ce giganții economiei europene, precum Germania și Franța, au scăpat în mare parte de investigațiile care să măture prin ograda politicienilor locali de prim rang.

La cârma instituției vine acum Andrés Ritter, fostul procuror-șef adjunct al EPPO. La despărțirea de funcție, Kovesi n-a ferit cuvintele: a vorbit deschis despre o criză cronică de resurse, despre bugete sub așteptări și despre oficiali de la Bruxelles care pur și simplu au întors spatele citațiilor venite de la parchet.

Această lipsă de colaborare a lăsat un gust amar la finalul mandatului său.

De ce Estul a fost mai vizat decât Vestul?

Dacă e să privim unde s-a lăsat cu cătușe și anchete răsunătoare pentru parlamentari, primari sau alți grei ai politicii, destinațiile au fost destul de clare: România, Grecia, Croația, Spania sau Italia. Prin contrast, Germania și Franța au adunat sub un sfert din totalul celor 3.600 de dosare, iar anchetele de acolo s-au oprit mai degrabă la nivelul europarlamentarilor, ocolindu-i pe cei de la Palatul Élysée sau din Bundestag.

În Grecia, de pildă, verificările au scos la iveală un scandal uriaș legat de subvențiile agricole, care a măturat mai mulți miniștri din funcții și a trimis deputați în fața judecătorilor. Nici ancheta privind tragedia feroviară de la Tempi n-a trecut neobservată, vizând doi foști miniștri ai Transporturilor, doar că totul s-a izbit de zidul imunității parlamentare ridicate de legislativ.

Ceva similar s-a întâmplat și în Croația, unde procurorii europeni i-au zbughit-o în mod direct fostei ministrese a Fondurilor Europene, Gabriela Žalac, dar și ministrului Sănătății, Vili Beroš, săltat pentru luare de mită. În Cehia, premierul Andrej Babiš a intrat la rândul său în vizor din cauza modului în care s-au împărțit niște subvenții europene.

România adună cam 10% din totalul cauzelor gestionate de EPPO, fiind în centrul a cinci mari dosare cu un prejudiciu amețitor: aproape 4 miliarde de euro. Chiar dacă procurorii se pot lăuda cu zeci de condamnări definitive, cele mai mediatizate spețe autohtone – cum ar fi achiziția de microbuze electrice din PNRR, cele 100 de tramvaie pentru Capitală, afacerea cu stuful din Delta Dunării sau lucrările de la Centura Zalău – tărăgănesc încă prin faza de cercetare, fără ca vreun nume greu din politica românească să înfunde deocamdată o acuzație formală.

Cel mai muscular dosar din era Kovesi rămâne însă cazul Admiral, evaluat la aproape 3 miliarde de euro. Aici e vorba despre o rețea internațională de crimă organizată care a fentat taxele de TVA prin scheme transfrontaliere extrem de sofisticate, folosind comerțul fictiv cu produse electronice.

Unde sunt marii politicieni români?

cu noul șef la EPPO? Andrés Ritter preia ștafeta la EPPO începând cu 1 noiembrie, pentru un mandat fix de șapte ani care nu mai poate fi prelungit. Cariera lui Ritter în procuratura germană a început în îndepărtatului an 1995.

A fost adjunctul lui Kovesi încă din noiembrie 2020, după ce în 2019 pierduse chiar el cursa pentru șefia parchetului european.

Europarlamentarii l-au votat după audierile din decembrie 2025, unde a strâns 46 de voturi în fața altor trei contracandidați, iar statele membre i-au acordat sprijinul în aceeași zi. Comisia pentru libertăți civile i-a dat lumina verde în februarie cu 52 de voturi pentru, 10 împotrivă și 6 abțineri, urmată în martie de plenul Parlamentului European, care l-a validat cu 435 de voturi pentru, 112 împotrivă și 46 abțineri.

Consiliul UE a pus punct procedurii, pecetluind oficial numirea.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Gândul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.