Constantin Toma, critic la adresa lui Nicușor Dan: „L-am votat, dar nu merge cum trebuie”

Votul dat, dar dezamăgirea acum

Buzăeanul Constantin Toma își arată nemulțumirea față de modul în care conduce Nicușor Dan: „Am dat votul, dar lucrurile nu merg cum ar trebui”.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Constantin Toma, președintele Consiliului Județean Buzău, nu și-a ascuns frustrarea în fața presei. Într-un interviu acordat postului local TV Sat, edilul a lansat o serie de critici aspre la adresa președintelui României, Nicușor Dan. Mesajul este clar: procesul de formare a noului guvern s-a mișcat prea lent, iar șeful statului ar fi trebuit să acționeze mai ferm, mai rapid.

Bolojan a pierdut

Toma a recunoscut public că a fost printre cei care l-au susținut pe actualul președinte la urne. Totuși, evoluția ulterioară a evenimentelor l-a lăsat cu un sentiment de dezamăgire. Pentru el, România traversează un moment istoric delicat, marcat de incertitudini politice prelungite. Pe plan extern, războiul de la granița estică continuă să pună presiune, iar intern, greutatea economică devine tot mai greu de suportat.

„Statul nu are luxul de a sta pe loc”, a subliniat Toma. El consideră că așteptarea clarificărilor lună de lună este un lux pe care țara nu și-l permite. Dacă după cinci luni de la alegeri nu se ia o decizie fermă privind numirea prim-ministrului, situația devine aproape dramatică. Toma a susținut că, în locul său, ar fi rezolvat impasul în doar trei sau patru zile. Chiar și în scenariul în care ar fi fost necesare alegeri anticipate – în cazul în care parlamentarii nu reușeau să adune majoritatea celor 233 de voturi necesare –, el ar fi acționat prompt. Ideea de a aștepta până în 2028 sau 2029, când se va încheia mandatul actualului președinte, îi pare absurdă, mai ales în contextul deficiențelor bugetare mari și al creșterii constante a prețurilor la combustibil.

Deși a recunoscut că l-a susținut pe Nicușor Dan pentru că, la momentul respectiv, nu exista o alternativă viabilă, Toma a punctat că funcția de președinte impune decizii curajoase și rapide. Președintele trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar acesta, la rândul său, trebuie să își construiască cabinetul și să ceară votul de încredere din partea Parlamentului. Dacă guvernul nou nu ar fi aprobat, soluția ar fi declanșarea alegerilor anticipate, nu lăsarea lucrurilor la voia întâmplării.

Summitul „Carpathian Eight”

În ceea ce privește posibila menținere a lui Ilie Bolojan în fruntea executivului, Toma a observat că politicianul „a mai pierdut din viteză”. A sugerat că o perioadă de retragere în opoziție ar putea fi constructivă atât pentru Bolojan, cât și pentru Partidul Național Liberal (PNL). Actuala structură partizană pune o povară excesivă pe umerii premierului, deși acesta a demonstrat că a încercat să gestioneze situația. Totuși, Toma a subliniat că direcția generală a reformelor inițiate de Bolojan, în special campania de reducere a cheltuielilor bugetare, trebuie neapărat continuată. Se referă la „cruciada bunului simț” din zona bugetară, considerând că oricine va veni în locul actualului premier trebuie să ducă mai departe aceste inițiative, pentru că nu există o altă cale de ieșire din impas.

Pe lângă discuțiile politice interne, Constantin Toma a mai precizat că în weekendul recent s-a aflat în Ucraina, participând alături de președintele României la summitul „Carpathian Eight”. Acest eveniment internațional a fost organizat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a adunat lideri și reprezentanți ai mai multor state din regiune. Tema principală a fost cooperarea în domeniile securității, energiei, infrastructurii și comerțului. Prezența la acest summit subliniază importanța colaborării regionale într-un moment în care provocările externe și interne se suprapun, iar deciziile luate la nivel de stat pot avea un impact semnificativ asupra stării de bine a cetățenilor.