Creșterea producției militare în România: drone, sisteme antiaeriene și schimbări în Programul de Guvernare

Printre principalele axe ale programului se numără dezvoltarea și modernizarea

În urmă cu câteva săptămâni, premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat un program de guvernare ambițios, în care se prevede o creștere progresivă a cheltuielilor pentru apărare, menită să ajungă la 5% din produsul intern brut (PIB) până în anul 2035. Această inițiativă vizează modernizarea completă a Armatei române și stimularea industriei naționale de apărare printr-o serie de investiții majore.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Obiective financiare clare și structurate

În cadrul propunerii, se stabilește un plan de finanțare care să împartă 5% din PIB în două categorii distincte: 3,5% pentru cheltuielile de bază în domeniul apărării și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg. Guvernul intenționează să publice un calendar anual al creșterii bugetului, evidențiind separat cele două componente. Această abordare ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele concrete de înzestrare și cu evoluția deficitului bugetar al României.

Priorități majore în domeniul tehnologic și de apărare antiaeriană

Printre principalele axe ale programului se numără dezvoltarea și modernizarea sistemelor antiaeriene și antirachetă, precum și achiziția de drone fără pilot și muniție modernă. Se propune, de asemenea, consolidarea capacităților de detectare și combatere a dronelor, cu un accent special pe zonele sensibile din jurul Dunării, pe litoralul Mării Negre și în apropierea infrastructurii critice.

În paralel, Armata românească trebuie să își accelereze digitalizarea, să își optimizeze structura de comandă și să îmbunătățească procedurile de achiziție, pentru a reduce întârzierile din programele de înzestrare.

Îmbunătățirea carierei militare și retenția personalului

Programul include, de asemenea, măsuri menite să sporească atractivitatea carierei militare, să îmbunătățească condițiile de muncă și să păstreze personalul experimentat. Aceste inițiative ar putea contribui la consolidarea unei forțe armate mai solide și mai bine pregătite pentru provocările viitoare.

Industria românească de apărare: de la achiziție la producție internă

Un alt obiectiv major este dezvoltarea producției de echipamente militare în România.

Un alt obiectiv major este dezvoltarea producției de echipamente militare în

Programul propune implicarea companiilor românești, atât de stat, cât și private, în producție, integrarea sistemelor, mentenanță și servicii.

Pentru achizițiile urgente, prioritatea ar fi livrarea rapidă a echipamentelor, în timp ce programele multianuale ar trebui să acorde un rol important producției interne și transferului de tehnologie.

Guvernul a sugerat utilizarea instrumentelor europene de finanțare, cum ar fi SAFE și Readiness 2030, precum și dezvoltarea cercetării în domeniul apărării, inclusiv în inteligența artificială.

Scopul este ca România să își consolideze capacitățile industriale și să devină un centru regional pentru mentenanța echipamentelor militare.

Modernizarea bazelor militare și cooperarea cu aliații

Programul prevede, de asemenea, modernizarea infrastructurii militare, cu prioritate pentru bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și centrul de instruire de la Cincu.

Centrul european de instruire pentru avioanele F-16 de la Fetești ar trebui să fie dezvoltat ca un centru regional pentru pregătirea piloților din state NATO și partenere.

În plus, documentul pune accent pe consolidarea prezenței aliate în România și pe aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri de cooperare în materie de securitate cu Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest. În regiunea Mării Negre, România ar urma să își intensifice colaborarea cu partenerii europeni și NATO pentru protejarea navigației și a infrastructurii critice.

Majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente financiare din program. Documentul prevede o creștere graduală, cu un calendar public și raportarea anuală a progresului programelor de înzestrare. Totuși, programul nu stabilește în această secțiune valorile anuale ale bugetului și nici distribuția detaliată a tuturor investițiilor. Implementarea va depinde de bugetele aprobate, de accesul la finanțare europeană și de capacitatea Armatei și a industriei de a derula proiectele la timp.

Miza este ca majorarea bugetului să se traducă în capabilități militare efective, infrastructură modernizată și o industrie de apărare mai competitivă, fără ca angajamentele financiare să amplifice presiunile asupra deficitului bugetar.