Curtea de Apel dezbate luni cererea de anulare a decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan

Ce spune precedentul din 2020?

Luni, 28 septembrie, Curtea de Apel București va lua în discuție un dosar complicat care vizează validitatea actului prin care președintele Nicușor Dan a propus-o pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Inițiativa vine din partea deputatei neafiliate Ioana Grosaru, reprezentanta comunității italiene în Parlament. Aceasta cere instanței să anuleze Decretul nr. 770/2026, pe motiv că desemnarea ar călca în picioare anumite criterii legale.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Cu toate acestea, avocatul Toni Neacșu privește cu mult pesimism șansele acestui demers.

El subliniază că decretele prin care șeful statului nominalizează un premier nu pot fi controlate de instanțele obișnuite. Practic, vorbim despre exercitarea unei atribuții pur constituționale, născută din dialogul instituțional dintre președinte și Parlament, nu despre un simplu act administrativ.

Într-o postare pe Facebook, Neacșu a explicat că atât articolul 126 alineatul 6 din Constituție, cât și legea contenciosului administrativ blochează orice tentativă a instanțelor de a cenzura astfel de decrete. În viziunea sa, acțiunea intentată de Ioana Grosaru va fi cel mai probabil respinsă ca inadmisibilă. Decretul nu este o decizie executivă oarecare, ci o piesă dintr-un angrenaj constituțional complex.

Singura portiță teoretică prin care un astfel de decret poate fi contestat rămâne Curtea Constituțională a României (CCR), prin soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Cercul celor care pot bate însă la poarta CCR este extrem de restrâns.

Avocatul a amintit de precedentul din 2020, când CCR a desființat un decret similar și l-a obligat pe Klaus Iohannis să emită altul.

Care este miza ascunsă a acestui dosar?

Totuși, el crede că situația de acum e complet diferită și nu merită un efort uriaș, mai ales că efectele decretului oricum se vor stinge în câteva zile, odată ce Parlamentul va respinge candidatura lui Siegfried Mureșan.

De ce capătă totuși atâta atenție acest dosar inedit?

Toni Neacșu sugerează că miza e legată de recentele lovituri date de Curtea de Apel București, care a suspendat 11 hotărâri de guvern nelegale emise de Executivul Bolojan.

S-ar încerca, în fond, o reluare a atacurilor la adresa magistraților de aici. Avocatul menționează că există cel puțin 36 de astfel de acte cu avize negative din cauza depășirii competențelor, aspect pe care îl monitorizează îndeaproape.

Dosarul a fost înregistrat pe 22 septembrie la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, având ca reclamanți Asociația Italienilor din România (RO.

AS. IT), condusă de Ioana Grosaru, iar ca pârâți Administrația Prezidențială și Monitorul Oficial. Potrivit presei locale, secția este condusă de judecătoarea Olimpiea Crețeanu — aceeași care, în august, a pus frână altor cinci hotărâri ale Guvernului Bolojan.

Pe fondul acestor evenimente, tot la începutul lunii septembrie, aceeași instanță a suspendat și procedura prin care Executivul Bolojan voia să numească judecătorul României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Toată această înșiruire de decizii arată limpede tensiunile uriașe dintre Palatul Victoria și instanțele de judecată.