Politică 4 min citire

Europarlamentarii PNL cer intervenția UE pentru muncitorii români din Germania

De Bogdan Marin

Europarlamentarii PNL cer intervenția UE pentru muncitorii români din Germania

Ce date a prezentat Bundestagul în documentul nr. 10/2024?

Parlamentarii PNL solicită implicarea Bruxelles-ului în apărarea drepturilor cetățenilor români în Germania

Delegația Partidului Național Liberal la Parlamentul European, condusă de eurodeputatul Daniel Buda, a transmis o cerere oficială către Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene. Obiectivul demersului este obținerea unor clarificări și a unor acțiuni concrete destinate să protejeze drepturile lucrătorilor români stabiliți în Germania și ale familiilor acestora.

Contextul este marcat de o serie de declarații politice cu nuanțe discriminatorii și de propuneri legislative care vizează limitarea beneficiilor sociale pentru copiii rezidenți în alte țări din blocul comunitar.

În ultimile săptămâni, politica germană a fost agitată de intervenții publice care țintesc comunitatea românească. Pe 28 octombrie 2026, Alice Weidel, copreședinte al partidului Alternative für Deutschland (AfD), a susținut că un număr tot mai mare de migranți din România se folosează de sistemul social german.

Două zile mai târziu, la 30 octombrie 2026, Sahra Wagenknecht, fondatoarea formațiunii BSW, a cerut încetarea plății beneficiilor familiale germane pentru copiii care nu rezidă pe teritoriul german.

Reprezentanții PNL consideră că aceste afirmații și inițiativele legislative riscă să stigmatizeze cetățenii români și să afecteze direct familiile, unde părinții lucrează în Germania, iar copiii rămân în România.

Datele prezentate Bundestagului în documentul nr. 21/6247, la data de 31 octombrie 2025, arată că 531.150 de cetățeni români erau angajați în Germania în posturi supuse asigurărilor sociale. Aceștia activează în sectoare critice pentru economia germană, inclusiv sănătatea, industria, construcțiile, transporturile, agricultura, logistica și îngrijirea persoanelor vârstnice. Prin activitatea lor, aceștia contribuie la funcționarea firmelor și serviciilor publice, dar și la finanțarea sistemului de protecție socială german prin impozitele și contribuțiile plătite.

În cererea trimisă Comisiei Europene, Daniel Buda subliniază că dreptul Uniunii Europene asigură egalitatea de tratament pentru lucrătorii mobili și protejează dreptul la prestații familiale chiar dacă copiii rezidă în alt stat membru. Sunt invocate dispozițiile articolului 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 și articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

Care sunt cele patru direcții de acțiune cerute Comisiei Europene!

Conform acestor norme, drepturile familiilor trebuie evaluate în conformitate cu regulile de coordonare a securității sociale, inclusiv regulile despre prioritatea prestațiilor și, dacă este cazul, acordarea unui supliment diferențial.

Un argument esențial în demers este hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 aprilie 2026, în cauza C-642/24, Comisia Europeană împotriva Germaniei. Judecătorii au stabilit că indexarea unei prestații familiale bavareze în funcție de locația de reședință a copilului contravine dreptului UE. Deși această decizie se referă la o prestație regională specifică, europarlamentarii liberali subliniază că ea nu trebuie generalizată pentru toate beneficiile familiale germane.

Cererea către Comisia Europeană se concentrează pe patru direcții principale de acțiune. Prima vizează poziția instituției față de declarațiile care stigmatizează românii și față de propunerile de restricție a prestațiilor. A doua direcție se referă la modalitatea în care Comisia monitorizează aplicarea dreptului UE de către autoritățile germane și la posibilitatea declanșării unei proceduri de încălcare în temeiul articolului 258 din TFUE.

A treia direcție vizează măsurile de îmbunătățire a cooperării între autoritățile române și germane, pentru soluționarea rapidă a cererilor și informarea familiilor despre drepturile lor, inclusiv prin mecanismul SOLVIT.

A patra direcție privește poziția Comisiei privind protejarea liberei circulații și a egalității de tratament, în contextul aplicării Regulamentului (UE) 2026/2359 și al dispozițiilor sale tranzitorii.

Delegația PNL cere Comisiei Europene să detalieze ce acțiuni concrete are în vedere pentru apărarea drepturilor lucrătorilor români și a familiilor acestora, asigurând astfel respectarea principiului egalității de tratament.

Pe plan diplomatic, Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la declarațiile lui Alice Weidel pe 4 noiembrie 2026. Ministerul a respins utilizarea politică a prezenței românilor în UE și a subliniat contribuția economică și socială a comunității. MAE a precizat că folosește dialogul diplomatic pentru a transmite reacții la afirmațiile discriminatorii. Dezbaterile despre beneficiile pentru copiii rezidenți în afara Germaniei au un precedent din august 2018, când MAE a răspuns criticilor unor primari germani, invocând libera circulație și nediscriminarea.

Atunci, ministerul a susținut că prestațiile trebuie plătite indiferent de țara de origine a părinților sau de locația copilului, amintind de posibilitatea de a apela la SOLVIT pentru rezolvarea situațiilor de încălcare a drepturilor europene.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Adevărul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.