Georgiana Teodorescu: AUR nu va provoca prăbușirea Parlamentului European dacă ajunge la guvernare

Bogdan Chirieac a pus o întrebare directă la moderator?

Declarații surprinzătoare ale europarlamentarului AUR: Intrarea formațiunii la putere nu va schimba dinamica instituțiilor europene

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Într-o intervenție recentă la DC News, Georgiana Teodorescu, membru al grupului politic AUR – ECR din Parlamentul European, a demontat cu fermitate ideea conform căreia preluarea puterii de către formațiunea sa în România ar genera turbulențe majore în structurile legislative de la Bruxelles. Legislatorul european a subliniat faptul că mecanismele de colaborare dintre diversele grupuri politice din camera europeană sunt flexibile și se adaptează constant în funcție de subiectele specife dezbatute, indiferent de afilieri ideologice rigide.

Ea a insistat că o eventuală schimbare la guvernare în București nu ar produce nicio alterare structurală sau funcțională în modul în care se votează legile la nivel european.

Jurnalismul a capturat momentul în care moderatorul, Bogdan Chirieac, i-a pus o întrebare directă: dacă AUR ar ajunge la conducerea statului român, s-ar răsturna echilibrul delicat din Parlamentul European? instituția nu s-ar prăbuși, nu s-ar tensiona relațiile și niciun element din arhitectura legislativă nu ar fi afectat.

Teodorescu a descris situația ca fiind una de totală normalitate, afirmând că, în practică, când se trece la lucru concret pe dosare, etichetele politice devin secundare.

Europarlamentarul a oferit exemple concrete pentru a susține argumentația sa, menționând că parteneriatele între Grupul Popular European (EPP) și Grupul PNL-ECR sunt frecvente și standardizate. Deși mai rare, colaborările cu grupul ESN (Conservatorii și Reformiștii Europeni), considerat cel mai de dreapta, au loc ori de câte ori este necesar pentru a forma majorități.

Ea a criticat narațiunea recurentă a unui „cordon sanitar” împotriva unor forțe politice, calificând-o drept o simplă manevră de comunicare, o „gargară” destinată a intimida electoratul.

În realitate, a explicat ea, la masa negocierilor, se poate găsi un teren comun chiar și cu S&D (Socialiștii și Democrații), Renew sau chiar cu The Left (Stânga Unită), inclusiv cu Verzii, în funcție de importanța și natura proiectelor legislative.

Stelian Ion a numit la Ministerul Justiției?

Discuția a continuat cu o referire la percepția publică din capitala României, unde se circulă informații contradictorii.

Chirieac a remarcat că la București se aude altceva, la care Teodorescu a Moderatorul a evocat declarațiile recente ale reprezentanților USR, care au amenințat cu consecințe dramatice, precum excluderea din UE sau apropierea de Rusia, dacă nu se votează candidatul Siegfried.

Teodorescu a tratat aceste afirmații cu uimire, întrebându-se dacă colegii săi din presă cred cu adevărat în aceste scenarii apocaliptice.

Un alt subiect central al conversației a fost posibila numire a lui Stelian Ion la Ministerul Justiției. Europarlamentarul a afirmat că a observat deja reacții de nemulțumire în rândul corpului profesional al magistraților din România.

Ea a interpretat aceste semnale ca o temere a unor interese specifice, presupunând că magistrații se îngrijorează că, dacă guvernul format în jurul figurii Siegfried nu va reuși să instaleze propriul om de încredere la minister, va fi nevoit să recurgă la figura controversată a lui Stelian Ion.

Chirieac a amintit istoricul conflictual, notând că președintele Klaus Iohannis l-a demis anterior pe Ion, iar USR a fost implicat în scandalul privind încercarea de a impune un anumit procuror. Teodorescu a confirmat că a citit despre scandalizarea magistraților în presă, susținând că reacțiile sunt vizibile.

Când moderatorul a exprimat surprinderea, spunând că nu a observat astfel de semnale și a întrebat dacă magistrații sunt deja marginalizați („puși pe coji de nucă”), Teodorescu a replicat scurt că încă nu s-a ajuns la acel punct, dar a lăsat deschisă ușa pentru evoluții viitoare, concluzionând cu o remarcă laconică: „Nu știu, vedem cine îi sună”.

Prin această analiză detaliată, Georgiana Teodorescu a reușit să contureze o imagine a unei funcționări tehnocratice a Parlamentului European, departe de dramatismul propagandistic local, în timp ce a evidențiat tensiunile interne din sistemul judiciar românesc legat de viitoarele decizii politice.