Grindeanu răspunde acuzațiilor lui Oana Gheorghiu: „Indignarea e justificată dacă nu citești documentul

Grindeanu o contrazice pe Gheorghiu, dar are dreptate?

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat ferm la criticile aduse de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, acuzând-o că a făcut afirmații nefondate bazate pe o lectură superficială a unui memorandum. Incidentul a fost declanșat de o postare pe Facebook a lui Gheorghiu, în care îl critica pe liderul social-democrat.

Ultimele știri

Bacalaureat 2026: Cum se evaluează competențele digitale ale elevilorLuni, PNL stabilește poziția după nominalizarea lui Adrian Veștea la funcția de premierArmata italiană se reformează: obiectiv de 200.000 de soldațiRomânia preia președinția SEECP în 2026

Grindeanu a declarat că înțelege indignarea, dar subliniază că aceasta este nejustificată atunci când nu se citește integral un document.

Dacă ar fi citit prima pagină, ar fi observat că inițiativa memorandumului a venit din partea lui Mihnea Claudiu Drumea, coleg de partid cu Ilie Bolojan.

Dacă a depus efortul să-l publice, ar fi bine să-l și studiem în întregime, nu doar fragmentele care ne convin, a spus Grindeanu.

Confuzii și omisiuni în analiza lui Gheorghiu

Grindeanu a punctat mai multe erori în interpretarea lui Gheorghiu. În primul rând, a explicat că memorandumul conține trei liste distincte: propuneri brute de la ministere și instituții (paginile 5-6), o listă intermediară rezultată din discuții interne (pagina 6) și, în final, lista scurtă de trei companii propuse Guvernului spre aprobare (pagina 9).

Doamna Gheorghiu a copiat lista roșie din propunerile brute, prezentând-o ca fiind o listă aprobată.

Aceasta nu este o interpretare diferită, ci o inversare a faptelor!, a afirmat Grindeanu.

Nicio vânzare de companii nu a fost avizată

Grindeanu a insistat că nu a avizat vânzarea niciunei companii. Memorandumul, a explicat el, este un document tehnic care analizează cadrul legal pentru o eventuală listare bursieră, filtrează propunerile și propune o listă scurtă de companii.

A citit Oana Gheorghiu memorandumul?

Avizul meu se referă la întregul document, inclusiv la concluziile sale, care exclud TAROM, CNAB și alte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind avizate.

A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, cel puțin, o exagerare, a adăugat el.

Prudență administrativă și obligații asumate

Grindeanu a mai subliniat că memorandumul este mai prudent decât a prezentat-o Gheorghiu. Complexul Energetic Oltenia poate fi listat doar după implementarea unui plan de restructurare, iar TAROM nu este obligatorie pentru privatizare prin decizia Comisiei Europene. De asemenea, listarea CNCIR și a Complexului Energetic Oltenia necesită avizul CSAT și o hotărâre de Guvern separată, datorită importanței strategice a acestor companii.

„Documentul nu este un manifest de privatizare, ci un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre și salvgardări legale”, a spus Grindeanu.

Ținta 443 din PNRR: o obligație asumată

Referitor la ținta 443 din PNRR (listarea a cel puțin trei companii de stat), Grindeanu a precizat că aceasta nu este o invenție a sa, ci o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană și recomandat de OCDE. Eu nu am inventat această țintă.

Ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci!

A acuza că aș fi vrut să vând țara pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută, a conchis Grindeanu.