Politică 7 min citire

Guvernul Luca Niculescu intră în Parlament pentru votul de învestitură la ora 14:00, cu lista miniștrilor și programul

De Adrian Voinea

Guvernul Luca Niculescu intră în Parlament pentru votul de învestitură la ora 14:00, cu lista miniștrilor și programul

Audierile în comisiile de specialitate vor continua marți!

Cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu va fi supus votului de învestitură marți la 14:00, după finalizarea audierilor în comisii.

Marți, în plenul comun al celor două camere ale Parlamentului, se va desfășura votul de învestitură a noului Executiv.

În dimineața aceleiași zile, ultimele cinci audieri în comisiile de specialitate vor fi finalizate, după ce, în ziua precedentă, alte treisprezece miniștri propuși au primit avize favorabile de la parlamentari.

Situația politică actuală se caracterizează prin o dinamică nouă comparativ cu cele trei încercări eșuate ale guvernului Bolojan în cele șase luni de interimat. Pentru prima dată, Cabinetul condus de Niculescu are șanse reale de a fi aprobat, sprijinit de voturile Partidului Național Liberal și al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, în urma acordurilor încheiate între premierul desemnat, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor.

Deși Alianța Ușor și USR au semnalat că nu vor sprijini noul guvern, se anticipatează rezistență și din partea unor alegători liberali care s-au poziționat contra deciziei conducerii partidului, motivând că nu vor susține un Executiv care include miniștri din Partidul Social-Democrat.

Deși pragul de aprobare necesită doar 233 de voturi, negocierile recente cu formațiunile politice sugerează că noul Executiv ar putea strânge o susținere considerabilă, de aproximativ 280 de voturi. Cele trei grupuri parlamentare implicate dețin în total 239 de voturi, o sumă suficientă pentru învestitură, în cazul în care toți parlamentarii formațiunilor respective vor fi prezenți la vot.

În plus, s-a anunțat sprijin și din partea grupului parlamentar al minorităților – format din 17 parlamentari –, al grupului Uniți pentru România din Camera Deputaților – cu 16 membri –, al neafiliaților – care includ 14 deputați și 8 senatori – și al grupului PACE din Senat – format din 7 membri. Această sumă ar aduce aproape 300 de voturi în favoarea Cabinetului Niculescu.

În ceea ce privește componența, noul guvern numără unsprezece miniștri din Partidul Social-Democrat și șapte independenți, la care se adaugă și însuși premierul Luca Niculescu, care este independent.

Iată lista primilor treisprezece miniștri care au primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare, în ședința din luna trecută:

Marcel-Alexandru Stoica, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD). Ștefan-Radu Oprea, propus la Ministerul Apărării Naționale (PSD). Daniel Zamfir, propus la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (PSD). Dumitru Chisăliță, propus la Ministerul Energiei (independent). Florin Barbu, propus la Ministerul Agriculturii (PSD).

Costinel-Bogdan Dumitru, propus ca ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (independent). Alexandru Nazare, propus la Ministerul Finanțelor (independent). Valentin-Sorin Costreie, propus la Ministerul Educației și Cercetării (independent).

Sorin-Gabriel Ionescu, propus ca ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar. Marian Neacșu, propus ca viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne (PSD). Ștefan-Ovidiu Popa, propus la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (PSD).

Natalia-Elena Intotero, propusă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD). Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan, propusă la Ministerul Culturii (independent).

Audierile în comisiile de specialitate vor continua marți, când urmează a fi evaluați încă cinci candidați pentru funcții ministeriale în Cabinetul Niculescu:

Radu Marinescu, propus la Ministerul Justiției (PSD).

Alexandru-Mihai Ghigiu, propus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (PSD). Sebastian-Dănuț Neculăescu, propus la Ministerul Afacerilor Externe (independent). Petre Florin Manole, propus la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (PSD). Alexandru-Florin Rogobete, propus la Ministerul Sănătății (PSD).

După finalizarea acestor audieri, Parlamentul se va aduna în ședință plenară pentru a vota învestirea noului guvern. Ședința este programată pentru marți, cu începere la ora 14:00.

Încă de săptămâna trecută, Luca Niculescu a conturat primele măsuri pe care intenționază să le implementeze, presupunând obținerea votului de învestitură. Prioritatea absolută a noului Executiv este pregătirea rapidă a unei rectificări bugetare, cu scopul de a preveni colapsul sistemului medical. Această sarcină este complicată de o decizie definitivă din instanță, care obligă guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților.

Termenul-limită pentru aceste plăți este apropiat, iar penalitățile se adună zilnic. Conform sursei, suma totală a restanțelor ajunge la 13 miliarde de lei, în timp ce sistemul de sănătate necesită urgent 227 de milioane de lei până la sfârșitul lunii.

Dacă rectificarea întârzie, chiar și Casa Națională de Asigurări de Sănătate va rămâne fără resurse financiare, ceea ce ar putea bloca plățile către furnizorii de servicii medicale.

„România confruntă probleme de competitivitate cel puțin din anul 2020”

Pacienții cu afecțiuni cronice riscă să rămână fără acces la tratamente și medicamente.

În privirea anului viitor, Executivul va trebui să inițieze analiza majorării pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, după doi ani de înghețare a acestor venituri. Guvernul trebuie să decidă dacă indexarea pensiilor va fi făcută la nivelul inflației, conform legii, sau la un procent mai redus. Reprezentanții social-democrați exprimă dorința unei indexări de 7%, dar cifra finală va fi determinată în cadrul elaborării bugetului.

De asemenea, salariile din sectorul bugetar ar trebui să crească începând cu ianuarie, deși legea salarizării va fi elaborată abia anul viitor.

În cazul aplicării unei creșteri de 7%, bugetul de stat ar trebui să suporte un cost suplimentar de aproximativ 13 miliarde de lei. După preluarea puterii, Executivul va trebui să convoace sindicatele și patronatele la consultări pentru stabilirea valorii salariului minim. Sindicatele cer creșterea acestuia la suma de 5.000 de lei.

Programul de guvernare al lui Niculescu, elaborat pentru perioada 2026 – 2028, subliniază necesitatea unei ajustări bugetare care să genereze rezultate, deși costurile economice ale acesteia devin vizibile. Deși deficitul s-a micșorat, producția industrială a scăzut, iar piața muncii a pierdut 70.000 de locuri de muncă.

„România confruntă probleme de competitivitate cel puțin din anul 2020”, notează premierul desemnat, dar identifică și avantajele naționale: resurse energetice diversificate, o industrie IT&C dinamică, un rețea de 1.477 km de autostrăzi și drumuri expres, precum și un beneficiu net depășind 72 mld. euro din fondurile europene.

Documentul oficial al Programului de guvernare pentru 2026 – 2028 se axează pe execuție: direcții clare, măsuri concrete și rezultate verificabile de cetățeni.

Introducerea programului subliniază că România intră în perioada 2027-2028 după o ajustare bugetară necesară.

După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar în numerar a scăzut de la 4,51% la 2,89% din produsul intern brut.

Totuși, producția industrială a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni ale anului, iar între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% în sectorul industrial.

Fondul Monetar Internațional prevăzine o contracție economică de 0,5% pentru 2026.

Luca Niculescu accentuează că „economia noastră încetinește de mai mulți ani”, dar că aceste dificultăți au fost parțial mascate de fluxurile financiare din Planul Național de Redresare și Reziliență și de o datorie publică în creștere. Această ecuație trebuie corectată prin reducerea deficitului și, în paralel, prin măsuri de reformă, restructurare și relansare.

Decalajele care afectează direct cetățenii rămân semnificative: în 2025, doar 69% dintre persoanele cu vârstă între 20 și 64 ani lucrau, față de 76% în media Uniunii Europene. Aproape un tânăr din cinci se află într-o stare de neactivitate (nici la școală, nici la muncă, nici în formare). Riscul de sărăcie sau excluziune socială afectează încă 5,2 milioane de persoane.

Speranța de viață a românilor este cu cinci ani mai mică decât media europeană, iar rata părăsirii timpurii a școlii este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, la 15,5%.

Dezechilibrele de venituri, infrastructură și acces la servicii publice persistă între regiuni, între mediul urban și cel rural, și chiar între județele din aceiași regiune.

Totuși, programul evidențiază atuuri unice pe care puține state europene le posedă: resurse energetice diversificate (nuclear, hidro, gaze naturale, regenerabile și, începând cu 2027, gazul din câmpul Neptun Deep), o industrie IT&C care a generat 6,67% din produsul intern brut în 2024, și o rețea rutieră de 1.477 km de autostrăzi și drumuri expres, comparativ cu circa 900 km în 2020, cu încă 967 km în execuție de la aderare până la finalul lui 2025.

Obiectivul strategic al noului guvern este tranziția de la o economie dependentă de importuri și forță de muncă ieftină, către una bazată pe producție internă, inovare și tehnologie. Se urmărește o consolidare calitativă a bugetului, prin reducerea deficitului prin cheltuieli mai eficiente, colectare fiscală mai bună și combaterea marii evaziuni, protejând totodată investițiile, producția și puterea de cumpărare.

Scopul final este o economie mai rezilientă, capabilă să susțină un deficit redus și o datorie publică sustenabilă.

Pe domenii specifice, programul se concentrează pe: muncă și venituri – cu accent pe locuri de muncă decente, formare în meseriile solicitate pe piață, venituri sigure și servicii sociale robuste.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.