Ilie Bolojan anunță vot de investire pentru guvern și avertizează pe PSD ca pericol principal

Ce se știe despre miniștrii propuși?

Liderul Partidului Național Liberal și prim-ministru, Ilie Bolojan, a făcut marți seară, într-un interviu exclusiv la Digi24, o declarație de mare importanță: partidul său va propune, la ședința de sâmbătă a conducerii PNL, acordarea unui vot de învestire pentru executivul condus de Luca Niculescu. Bolojan a subliniat că există încă unele rezerve printre colegii liberali, dar că decizia finală va fi luată la ședința de sâmbătă. El a explicat clar că acest vot are ca scop exclusiv instalarea noului guvern, după care PNL va părăsi coaliția și va trece în opoziție.

Mai departe, Bolojan a conturat viziunea pe termen lung: alături de USR, liberalii doresc să construiască un pol de modernizare care să devină o alianță puternică pentru alegerile din 2028.

În A precizat că România se află într-o criză prelungită, cauzată de demiterea ireală a guvernului anterior de către PSD. Sistemul administrativ nu este pregătit pentru a funcționa ca interimat, deoarece nu permite emiterea de ordonanțe sau introducerea de politici noi. În cele cinci luni de guvernare, s-a făcut tot ce a fost posibil, dar dacă nu se instalează rapid un guvern plin, țara va intra în complicații majore: serviciile de bază ar putea înceta să funcționeze, contractarea de credite pe piețele internaționale s-ar face la dobânzi mai mari, iar bugetul pe 2027 nu ar putea fi pregătit corect.

Bolojan a insistat că nu este vorba de calcule politice, ci de o datorie față de țară.

El a mai arătat că unele unități de primire urgență (UPU) nu au alocările necesare pentru a funcționa până la finele anului, fie din voință, fie din incompetență. Un alt efect negativ este că bugetele instituțiilor cu consum mare de combustibil nu au fondurile necesare, în contextul războiului din Golf.

Dacă nu se instalează un guvern cât mai repede, se poate ajunge la situații critice, de exemplu dacă se produce un accident și ambulanțele nu ajung pentru lipsă de motorină.

Bolojan a spus că, ca prim-ministru, prima sa responsabilitate este să evite această situație, prin propunerea votului de învestire.

În ce privește avertismentul președintelui privind alegerile anticipate, Bolojan a clarificat că președintele nu a emis un astfel de avertisment direct, ci a fost vorba de o știre pe surse. Toate pozițiile oficiale ale președintelui au fost că nu va convoca alegeri anticipate. Totuși, dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate la începutul iernii, situația ar fi fost și mai complicată. Bolojan a subliniat că nu este vorba de frică de alegeri anticipate, ci de asumarea responsabilității.

El a amintit de anul 2025, când, nimeni altul nu vrând să fie prim-ministru, a asumat această responsabilitate personal.

Referitor la miniștrii propuși de PSD, Bolojan a explicat că un vot de instalare nu înseamnă susținere sau acceptarea compoziției guvernului. Acest executiv se bazează pe decizia președintelui care a nominalizat Luca Niculescu și pe decizia PSD care a intrat în guvern și a făcut nominalizările.

El a întrebat retoric la ce se aștepta de la PSD: se gândea oare că Olguța Vasilescu ar propune Andrea Chi sau Marinescu? Sau că s-ar propune Siegfried Mureșan sau Manda? Acestea sunt resursele umane de care dispune PSD.

Bolojan a adăugat că, deși a lucrat cu unii dintre ei, nu se va apuca să desființeze persoanele doar pentru că se află acum în altă ipostază.

A concluzionat că nu are așteptări speciale că „lupul își schimbă năravul”.

Chestiunea guvernului Tomac a fost abordată astfel: un vot de învestire necesită o responsabilitate clară, fie prin sprijinul unui partid, fie prin un vot de încredere. Cel mai rău scenariu este un guvern de fațadă, unde În guvernul Tomac, oameni proveniți din PSD erau prezenți, dar fără să În noul guvern, aceștia vor trebui să valideze că ce au promis se va pune în practică, altfel vor fi învaidate.

Despre libertatea de decizie a prim-ministrului, Bolojan a subliniat că, deși are o anumită autoritate, este dependent de mai multe ministere-cheie. Când ministerele avizatoare, precum Ministerul Justiției care avizează aproape orice proiect, sunt gestionate politic, ele devin o cheie de control asupra activității prim-ministrului. Totuși, totul depinde și de modul în care prim-ministrul își asumă această autoritate. Perioada nu va fi ușoară. Bolojan a reiterat propunerea de a acorda votul de învestire, subliniind că PNL va intra în opoziție și că nu s-au negociat funcții. Singura discuție cu Luca Niculescu a fost legată de păstrarea echilibrelor bugetare și a direcției.

Bolojan a recunoscut că există colegi liberali care au rezerve față de votul de învestire. În condiții normale, decizia ar fi să nu voteze, dar nu suntem în condiții normale.

Guvernul Niculescu va rezista până în 2028?

Această criză nu poate fi prelungită mai departe. Nu se votează pentru o persoană, ci se dă un vot de responsabilitate pentru țară.

Privind pactul cu prim-ministrul, Bolojan a explicat că discuțiile sunt încheiate și că există o formă de acord posibil: respectarea țintei de deficit, angajarea de cheltuieli suplimentare doar pe bază de venituri certe, și păstrarea direcției investiționale. Se precizează clar că PNL intră în opoziție și că este vorba de un acord de instalare cu durată limitată, nu de un acord politic. Când se va sări peste acest acord, se vor taxa aceste încălcări.

Această perioadă este o ocazie pentru PNL să arate că nu este PSD, să se reconecteze cu cetățenii și să construiască un pol de modernizare pentru 2028.

Întrebat dacă guvernul Niculescu va rezista până în 2028, Bolojan a situația parlamentară nu se va schimba, având un parlament pulverizat. Cel mai periculos adversar rămâne PSD, care a dat jos propriile guverne în anii trecuți și a generat criza în guvernul condus de Bolojan, tocmai pentru că s-a acționat în interesul țării.

Principalul pericol pentru noul guvern este tot PSD.

Despre programul de guvernare, Bolojan a menționat că nu a apucat să-l citească integral, fiind întors târziu de la Bruxelles.

Din ce a apărut în spațiul public și din comunicările colegilor, există aspecte legate de respectarea țintelor de deficit, dar și critici din partea PSD privind reducerea unor impozite pentru companii și chestiuni legate de pachetele minoritare.

Programul este o declarație de intenție, care poate fi luată în serios sau nu. Cel mai important este ce face guvernul după instalare și ce face fiecare ministru. Românii sunt sați de declarații și doresc să vadă acțiuni concrete.

Privind creșterea pensiilor și legea salarizării, Bolojan a spus că, indiferent de guvern, indexarea componentei de pensii sau salarii era inevitabilă. Legat de legea salarizării, a întrebat când s-a pierdut oportunitatea: în august, când nu s-a votat și s-au pierdut 770 milioane de euro, sau acum, când se propune din nou, dar după ce banii s-au pierdut.

Concluzia sa a fost că este mai bine mai târziu decât niciodată.

Despre bugetul pentru magistrați, a subliniat că, când pentru 1,2 milioane de bugetari se prevăd 8-10 miliarde de euro pentru creșteri salariale, iar pentru o singură categorie profesională se alocă o sumă similară în plus față de salarii, se pune întrebarea ce gândesc cetățenii. Niciunde în Europa nu se depășesc 120.000 de procese privind salarizarea.

În ce privește comasarea voluntară a localităților, Bolojan a spus că mecanismul de voluntariat funcționează într-o măsură destul de limitată.

Având patru mandate în administrația locală, a subliniat că România are nevoie de o reformă profundă a administrației.

A reușit cu greu să reducă cu 10% aparatul public, dar fără majorități stabile, aplicarea reformelor este extrem de dificilă.

Încheind, Bolojan a enumerat constrângerile cu care se confruntă România în perioada următoare. Sarcina de creditare este grea: costurile de plată a dobânzilor și refinanțarea datoriei sunt ridicate, România plătește unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa.

A arătat că strategia de a trăi pe datorie s-a dovedit ineficientă și a dus la o situație de strânsă. A doua constrângere ține de capacitatea economiei de a fi competitivă, având una dintre cele mai scurte durate de muncă activă din Europa. Permițând pensionări la 50 de ani în mai multe domenii, competitivitatea scade.

Acestea sunt probleme sistemice care necesită acțiuni pe termen lung.