Marta Cartabia dă dreptate lui Nicușor Dan: rețelele sociale pun în pericol votul
Ce sunt cei trei piloni ai crizei statului?
Marta Cartabia, președinta Comisiei de la Veneția, a confirmat public poziția lui Nicușor Dan privind impactul rețelelor sociale asupra integrității alegerilor. Intervenția a avut loc marți, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în cadrul forumului „Rule of Law Forum”.
Ultimele știri
Luca Niculescu a deschis ședința de Guvern și a prezentat principalele măsuri ale premierului
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extremeCartabia a subliniat că anularea scrutinului prezidențial din 2024 a stârnit o Cum arată amenințarea digitală?
În discurs, Cartabia a recunoscut valabilitatea argumentelor lui Dan, identificând provocările tehnologice ca esențiale pentru viitorul sistemelor democratice.
Ea a precizat că Comisia de la Veneția a elaborat un document strategic care nu judecă decizia juridică a Curții Constituționale române, ci formulează principii universale pentru alte state care se confruntă cu amenințări similare la adresa transparenței electorale.
Contextul discuției a fost creat de propria intervenție a președintelui Dan, tot la eveniment. Șeful statului a susținut că cea mai gravă amenințare pentru democrație nu vine din conținutul mesajelor de pe platformele digitale, ci din volumul acestora. El a explicat că, datorită costurilor reduse, se pot cumpăra mii de voci virtuale care acoperă o singură voce legitimă, punând în pericol principiul „o persoană, o voce, un vot”.
Dan a insistat că soluția trebuie să păstreze libertatea de exprimare și de asociere, fără a sacrifica această proporționalitate critică.
Cartabia a extins analiza către alte dimensiuni ale crizei, identificând trei piloni ai provocărilor contemporane. Primul vizează „puterea fără limite”.
Deși constrângerile juridice asupra autorităților alese sunt definitorii pentru orice regim democratic, ele nu mai sunt percepute ca o evidență. Există o tendință periculoasă spre o cultură a puterii absolute, necuprinse în limite clare, ceea ce erodează fundațiile statului de drept.
De ce tinerii contează mai mult decât credem?
Al doilea pilon se referă la formele noi de exercitare a puterii. Cartabia a punctat că influența nu mai este rezumată exclusiv la guverne și parlamente. Actanți privați utilizează algoritmi complexe și platforme digitale pentru a lua decizii care afectează milioane de cetățeni, adesea într-un mod opac. Această realitate impune o întrebare urgentă: cum pot fi adaptate principiile clasice ale statului de drept pentru a controla aceste entități non-statale?
A treia direcție de analiză privește procesul de restaurare a statului de drept în țările care au traversat perioade de regres instituțional. Cartabia a observat că, chiar în Europa, unele state demarează acum reforme sensibile pentru a repara structurile deteriorate.
Ea a legat acest proces de o mentalitate specifică, conform căreia majoritatea care câștigă alegerile are dreptul să impună voința sa ignorând opoziția și minoritățile.
Președinta Comisiei de la Veneția a considerat această atitudine o încălcare a normelor democratice și o înfrângere pentru sistem. Deși alegerile libere conferă legitimitate executivului, este crucial să nu se uite la datele statistice privind participarea.
Rata absenteismului rămâne foarte ridicată în majoritatea țărilor, iar tinerii sunt principalii absenți de la urne.
Aceeași generație tânără care boicotează votul este, totuși, cea care demonstrează activ pe străzile Europei, inclusiv în Italia și alte state, cerând ca guvernele să ia în calcul îngrijorările lor privind viitorul.
Concluzia Martei Cartabia a fost că o democrație sănătoasă, guvernată prin statul de drept, nu are voie să ignore vocile tinerei generații. Mentalitatea conform căreia „câștigătorul ia totul” trebuie abandonată pentru a asigura o incluziune reală în procesul deliberativ. Astfel, recunoașterea faptului că rețelele sociale și noile forme de putere digitală constituie o amenințare majoră la adresa integrității electorale a fost punctul central al convergenței dintre poziția oficialului român și perspectiva instituției europene.
Această aliniere de poziții subliniază necesitatea unei abordări moderne a provocărilor democratice, unde tehnologia și cultura politică trebuie recalibrate pentru a proteja esența suveranității populare.
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…