Nicușor Dan a semnat legea care elimină examenul suplimentar de admitere la liceu

A fost procesul legislativ de abrogare accelerat și intens dezbătut?

Nicușor Dan a semnat vineri actul normativ care pune capăt unei perioade de incertitudine pentru familiile cu copii în ultimul an de gimnaziu.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Prin această mișcare, președintele României a confirmat eliminarea probelor suplimentare de selecție organizate direct de unitățile de învățământ de grad superior, o măsură care intră în vigoare imediat, încă din cursul anului școlar 2026-2027.

Astfel, elevii care termină clasa a VIII-a nu vor mai fi nevoiți să susțină un al doilea examen, distinct de Evaluarea Națională, pentru a-și asigura locul la liceu.

Înainte de această intervenție legislativă, textul Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, la articolul 101, oferea liceelor posibilitatea de a organiza concursuri proprii. Aceste instituții puteau selecta candidații pentru maximum 50% din locurile disponibile în clasa a IX-a printr-o procedură separată. Consecința practică a fost că, pentru o parte dintre tineri, traseul spre educația liceală presupunea parcurgerea a două etape examinatorii consecutive. Prima generație vizată de această regulă ar fi fost cea care urma să se prezinte la admitere în vara anului 2027, prevederea fiind activată începând cu 1 septembrie 2026, odată cu startul noului an academic.

Procesul legislativ de abrogare a acestei măsuri a fost unul accelerat și intens dezbătut. La doar o săptămână după intrarea în vigoare a regulii noi, pe data de 8 septembrie, plenul Camerei superioare a Parlamentului a votat eliminarea integrală a articolului 101.

Decizia a fost luată cu 104 voturi în favoare, stabilind totodată că efectele retroactive ale abrogării se aplică de la începutul anului școlar curent, 2026-2027.

Inițial, Comisia pentru învățământ din Senat avizase o variantă care propunea amânarea aplicării concursului până în anul 2030, însă forul decizional a optat pentru o soluție radicală, eliminând complet mecanismul de selecție suplimentară.

Modificările legislative nu s-au limitat la simpla ștergere a articolului 101. Propunerea legislativă a vizat și alineatul (4) din articolul 248 al aceleiași legi. Conform informațiilor furnizate de Agerpres, acest amendament prevede prorogarea termenelor pentru admiterea la liceu și pentru organizarea Evaluării Naționale la finalul clasei a VIII-a. Această extindere a calendarului va rămâne valabilă până când generația care a debutat în clasa a V-a în anul școlar 2025-2026 va finaliza ciclul gimnazial. Ulterior, Ministerul Educației va fi obligat să emite un ordin nou, care să detaliaze metodologia de organizare a examenelor, asigurând astfel transparența și coerența procesului.

Modificările legislative nu s-au limitat la simpla ștergere a articolului 101

Introducerea examenului suplimentar a generat o vală de nemulțumiri în comunitatea educațională. Elevii, părinții și cadrele didactice au criticat puternic riscul unui „dublu examen”, considerând că acest lucru creea inechități între diferitele licee. În Parlament, au fost depuse multiple inițiative: unele ceruseră doar amânarea aplicării, iar altele eliminarea totală a prevederii.

Finalul a fost favorabil eliminării, eliminând astfel necesitatea ca elevii să concură pentru jumătate din locuri printr-un test separat, organizat de fiecare liceu în parte.

Pe plan social, schimbarea vine într-un context larg de reglementări.

De exemplu, regulile privind ocuparea spațiilor comune în blocuri, cum ar fi scările, holurile, subsolurile sau terasele, impun limite clare proprietarilor, care riscă sancțiuni dacă le ocupă după bunul plac.

Totodată, dezbaterile politice continuă în jurul posibilei înlocuiri a președintelui Curții Constituționale, o operațiune considerată de mulți analiști drept o „misiune imposibilă”.

Din perspectiva economică, Bursa de Valori București a înregistrat o închidere negativă, tranzacțiile atingând suma de 150 de milioane de lei. Investitorii străini au fost puși în fața posibilității de a vinde obligațiuni românești, situație explicată de Codirlașu prin presiunea exercitată asupra monedei naționale.

În domeniul educațional, ministrul Educației a oferit un mesaj clar privind rezultatele testelor PISA 2025, declarând că performanțele României sunt slabe. De asemenea, au fost publicate detaliile privind bursele pentru perioada 2026-2027, specificând sumele acordate elevilor și documentele obligatorii care trebuie incluse în dosarul de dosar. Toate aceste evenimente subliniază complexitatea pe care o traversează sistemul educațional și societatea românească în prezent.