Politică 3 min citire

Nicușor Dan avertizează: Securitatea va înghiți resursele României

De Adrian Voinea

Nicușor Dan avertizează: Securitatea va înghiți resursele României

Ne paște o criză de resurse în 2028?

Prezent joi, 19 noiembrie, la a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a atras atenția asupra unei provocări majore care a luat prin surprindere asistența. Întrebat cum vede viitorul României până la finalul mandatului său, șeful statului a mărturisit deschis că anul 2028 îl îngrijorează în mod special.

Pentru el, acest prag reprezintă un moment de răscruce, o adevărată piatră de încercare pentru care statul trebuie să se pregătească din timp, astfel încât cetățenii să simtă o diferență reală în bine.

Imediat după această confesiune, președintele a mutat discuția spre un subiect presant: contextul de securitate. În viziunea sa, acesta va fi polul principal care va absorbi energia și resursele naționale. O bună parte din efortul instituțional este deja direcționată în această direcție, iar tendința va continua. Deși recunoaște că nu este scenariul ideal, șeful statului subliniază că este o necesitate impusă fără echivoc de realitățile geopolitice actuale.

Pe de altă parte, Nicușor Dan n-a ocolit subiectul eternelor noastre dispute pe teme minore.

În loc să ne concentrăm pe obiective strategice, societatea românească a zăbovit prea mult pe „mize mici”. Liderul de la Cotroceni a reamintit că prioritățile reale — educația, colectarea veniturilor la buget și digitalizarea — au fost abia zgâriate la suprafață. E nevoie de mai multă maturitate administrativă și de o atenție acută pe proiectele majore, cu impact direct în viața oamenilor.

De ce ne pierdem în mize mici?

Miza supremă rămâne anul 2029, momentul în care români vor cere socoteală pentru ce s-a făcut efectiv.

La capitolul digitalizare, recunoașterea e francă: pașii făcuți în ultimul an sunt pur și simplu insuficienți. Soluția propusă de președinte este cooptarea unor specialiști veniți din mediul privat, obișnuiți cu dinamica și eficiența pieței.

România abia a depășit faza programărilor online rudimentare, în timp ce pasul următor ar trebui să fie automatizarea completă a procesării de documente. Ca dovezi vii ale ineficienței actuale, președintele a evocat cozile interminabile de la Autoritatea pentru Cetățenie și serviciile care ar trebui să deservească diaspora.

O mutare structurală deja anunțată este trecerea Autorității pentru Digitalizarea României direct în subordinea premierului, o mișcare menită să-i ofere greutatea necesară în fața celorlalte ministere.

Prea multe proiecte și zero focalizare?

Discutând despre viitoarele fonduri europene pentru intervalul 2028–2034, Nicușor Dan a pledat pentru o concentrare severă a bugetului pe un număr restrâns de proiecte bine alese. Ca termen de comparație grăitor, el a amintit că România a gestionat între 20.000 și 30.000 de proiecte prin PNRR, în timp ce Irlanda s-a rezumat la doar 7.

Această prăpastie arată limpede lipsa noastră cronică de direcție strategică.

În final, președintele a tras un semnal de alarmă legat de pericolele inteligenței artificiale. Angajații din sistemul public riscă să folosească aplicații comerciale, accesate adesea de pe conturi personale, pentru a manipula documente și date sensibile.

Pentru a astupa această spărtură de securitate, Nicușor Dan a purtat discuții cu ministrul de resort pentru crearea unui cadru legislativ limpede.

„Nouă ne lipsește o strategie de AI a statului român”, a conchis el, subliniind urgența unei viziuni naționale unitare.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Puterea

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.