Nicușor Dan: deficitul de 150 mld lei = tot PNRR pe 5 ani
Cât cheltuie statul fără să aibă?
Într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan a analizat starea fiscală a României. Bugetul pe 2026 arată venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei.
Ultimele știri
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?
UEFA sancționează Bosnia după scandările rasiste la meciul cu România
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru UcrainaDiferența, 150 de miliarde de lei, trebuie acoperită prin împrumuturi.
Dan a subliniat importanța menținerii traiectoriei fiscale asumite față de piețele financiare.
Orice deviație ar eroda credibilitatea țării și ar expune România la riscul de neplată a datoriilor.
150 de miliarde de lei corespund exact cu totalul fondurilor europene din PNRR alocate pe cinci ani, incluzând granturi și împrumuturi.
Cât înseamnă 150 de miliarde?
Alternativ, această valoare ar fi suficientă pentru a construi 2500 de kilometri de autostradă pornind de la zero, sau pentru a dota 45 de spitale regionale.
Aceste fonduri sunt cheltuite în 2027 fără a fi disponibile în contul statului. Din totalul de 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt consacrate exclusiv la plata dobânzilor aferente datoriei acumulate.
Dan a adăugat că acești 60 de miliarde de lei ar putea finanța construcția a 1000 de spitale regionale, subliniind necesitatea de a rămâne liniștiți în fața acestei situații, dar și de a respecta strict traiectoria fiscală.
Dan a detaliat rolul agențiilor de rating în deciziile de investiții. Aceste entități sfătuiesc investitorii dacă o țară este sigură pentru plasarea fondurilor. România se află acum la limita dintre o recomandare pozitivă și una negativă. În cazul unei reduceri a ratingului, fondurile de investiții și de pensii, conform regulilor lor interne, ar fi obligate să se retragă din piața românească.
Ce se întâmplă dacă ratingul scade?
Acest scenariu ar forța statul să se împrumute de la alte surse, care ar oferi fonduri la condiții mai scumpe, ridicând întrebarea dacă acești creditori ar fi suficient de mulți pentru a acoperi nevoia.
Dacă nu ar fi destui, ar trebui recurge la FMI, așa cum s-a întâmplat în 2009.
Dan a menționat că FMI impune mereu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară.
Indiferent dacă instituția intervine sau nu, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât cea curentă. Președintele a subliniat, de asemenea, că cele mai mari posturi de cheltuieli din bugetul național sunt cele aferente personalului. El a alertat că o creștere a ratelor la împrumuturile statului duce automat la majorarea ratelor pentru restul economiei, afectând atât cetățenii, cât și companiile.
Dacă ratele de împrumut pentru firmele românești cresc, multe dintre ele se află deja la limita rezistenței financiare și nu mai pot absorbi o presiune suplimentară.
Sursă: Agenția News
Alte știri:
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță…
UEFA sancționează Bosnia după scandările rasiste la meciul cu România…
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru Ucraina…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…