Politică 6 min citire

Nicușor Dan, după respingerea lui Mureșan: Ne vedem luni!

De Emilian Isailă

Nicușor Dan, după respingerea lui Mureșan: Ne vedem luni!

A eșuat a doua desemnare în Parlament?

Nicușor Dan, după un nou eșec în Parlament: Ne vedem luni!

Declarația șefului statului, emisă la câteva ore după votul care a respins candidatul la funcția de prim-ministru, a surprins mulți analiști prin tonul ei evazator și prin delegarea responsabilității către forurile legislative. Aflat în vizită oficială în Republica Cehă, Nicușor Dan a transmis, din sediul Ambasadei României de la Praga, un mesaj în care chemă liderii formațiunilor parlamentare la masa negocierilor, fixând data de luni, 5 octombrie, ca termen limită pentru o nouă întâlnire.

În aceleași condiții, președintele a anunțat că va propune Parlamentului o nouă persoană pentru funcția de prim-ministru, repetând astfel un ciclic care pare a se repeta fără o strategie clară de ieșire din blocaj.

„Am trăit astăzi un nou eșec al membrilor Parlamentului de a constitui o majoritate în jurul unui guvern”, a afirmat șeful statului, subliniind că politica trebuie să se bazeze pe consens și că majoritatea este, în esență, un act de consens. Această formulare a stârnit numeroase comentarii, deoarece sugerează că vina pentru criza actuală aparține exclusiv partidelor și cetățenilor, iar nu președintelui, care a inițiat procesul de demitere a Guvernului actual, încurajând implicit PSD și AUR să acționeze.

Este notabil faptul că, după 1990, doar Ion Iliescu a ridicat conceptul de „consens” la rang de principiu fundamental de funcționare a societății, un lider care a fost impus de Kremlin la conducerea României în urma prăbușirii regimului comunist.

Deși nu se cunosc detaliile consilierilor politici ai lui Nicușor Dan, ideea de consens este adesea considerată un factor paralizant pentru luarea deciziilor, similar cu mecanismele din Consiliul European, unde lipsa unui acord total a generat adesea pagube semnificative pentru statele membre și pentru Uniunea Europeană. Este posibil ca președintele să fi dorit de fapt să se refere la compromis, un element esențial în orice negociere, deși acesta nu trebuie să fie niciodată superior creării unor situații de tip „win-win”, în care toți actorii implicati obțin avantaje.

În spatele acestei declarații se ascunde o realitate politică complexă. După respingerea lui Siegfried Mureșan, Nicușor Dan a ratat o oportunitate crucială de a elimina PSD din peisajul politic prin declanșarea alegerilor anticipate. Până în prezent, deciziile sale au fost marcate de ezitare, întârzieri și abordări contrare intuiției, unele dintre ele fiind complet dezlegate de programul politic promis în campania electorală și de așteptările electoratului care l-a adus la putere.

Președintele pare a fi mai degrabă un personaj tragic decât unul eroic; dacă ar fi fost capabil de gesturi eroice, România nu s-ar fi apropiat atât de mult de marginea prăpastii, iar PSD, un partid a cărui capacitate de mobilizare electorală este acum minimă, nu ar fi continuat să controleze jocul politic.

Cu aproape certitudine, aflând că a doua desemnare a eșuat în Parlament, Nicușor Dan a simțit satisfacția de a fi ajuns la punctul dorit, cel calculat și vânat de luni de zile: momentul în care poate construi un guvern propriu. Strategia sa implică utilizarea amenințării cu alegerile anticipate ca pârghie pentru a impune propria voință, nu doar față de Ilie Bolojan, ci și față de Sorin Grindeanu.

Totuși, există riscul ca, din cauza unei anumite nepriceperi, să meargă prea departe, așa cum a făcut în conflictul cu actualul prim-ministru, ostilizând și mai mult partidele.

Obiectivul fundamental al lui Nicușor Dan a fost obținerea unui loc la masa de negociere, nu oricare, ci cel mai important, care să îi confere dreptul de veto asupra premierului și miniștrilor. A ajuns acolo într-un mod considerat de unii cinic, sacrificând chiar șansa de a obține un al doilea mandat prezidențial.

Este puțin probabil să reușească vreodată să construiască o coaliție solidă în jurul său sau să mai fie o soluție de conjunctură, cum a fost în alegerile din 2025.

Cu toate acestea, nu va întinde coarda prea mult, deoarece s-a plasat deja în afara prevederilor constituționale.

Din punct de vedere strict juridic și politic, nu mai poate susține că respectă legea fundamentală, având în vedere că refuză să declanșeze procedurile de dizolvare a Parlamentului, deși ambele condiții impuse de Constituție au fost îndeplinite.

UDMR a votat cu AUR și PSD pentru funcții!

Mai mult, încearcă, într-un mod complex, să evite și declanșarea procedurilor de suspendare.

Poziția sa față de Legislativ este fragilă, bazată pe cea mai ușoară majoritate posibilă de format în structura actuală a Parlamentului, o majoritate care are ca scop suspendarea președintelui. În acest peisaj fragmentat, cel mai probabil scenariu este ca Nicușor Dan să încerce să impună un guvern tehnocrat, care are șanse mai mari de aprobare decât cel propus de Siegfried Mureșan, deși riscul unei noi respingeri rămâne prezent.

Analizând alianțele posibile, o cooperare între AUR și PSD iese din calcul. Calea cea mai sigură pare a fi o majoritate formată din PSD, UDMR, minorități și deputații PNL care au aderat la opoziție, dar această construcție este extrem de instabilă și se poate prăbuși la primul obstacol.

Veriga slabă este reprezentată de UDMR.

Deși nu lasă să se vadă divergențe publice, intern, subiectul Viktor Orbán nu este închis, iar Kelemen Hunor se confruntă cu critici privind susținerea masivă acordată fostului prim-ministru maghiar.

Acest aspect explică tendința UDMR de a rămâne în alianța cu PNL și USR sau de a cere, cu voce tare, refacerea coaliției cu toate cele patru formațiuni.

Un tandem cu PSD ar deveni o povară pentru electoratul maghiar din Transilvania și ar complica noua relație cu Peter Magyar, premierul Ungariei.

În luna septembrie, când UDMR a votat alături de AUR și PSD pentru reîmpărțirea funcțiilor din Parlament, reacția din Ungaria a fost severă, iar Kelemen Hunor a fost criticat. Levente Elek, un activist social din Cluj, a scris pe rețelele sociale, citat de publicația budustană telex. hu – care a susținut pe Peter Magyar și a criticat corupția Guvernului Viktor Orbán: UDMR a votat alături de AUR și SOS pentru a evita pierderea beneficiilor personale… Și-au dat votul pentru păstrarea beneficiilor, indiferent de comunitatea pe care pretind că o reprezintă.

Ați trădat onoarea comunității maghiare pentru câteva mii de euro pe lună.

Revenind la declarația președintelui, este greu să nu fi surprins de fuga de responsabilitate a lui Nicușor Dan.

Este ca și cum ar fi fost parașutat la Palatul Cotroceni, funcția sa neavând caracter politic și responsabilitatea sa principală nefiind conducerea țării sau formarea unei majorități parlamentare.

El se poziționează ca „șeful sistemului”, conform propriei definiții. De fapt, el este principalul responsabil pentru criza actuală, iar cele trei desemnări ratate sunt consecințe directe ale acțiunilor sale. A mutat pur și simplu vina în altă parte, cât mai departe de sine.

Dacă presupunem că Nicușor Dan are dreptate și că parlamentarii au greșit, din cauza intereselor divergente, a conflictelor interne sau a mediocrității, ratând intenționat sau nu formarea unei majorități, atunci datoria șefului statului era să constate incapacitatea și blocajul Legislativului și să se întoarcă la popor prin alegeri. Nu să dea vina pe partide, pe parlamentari, să-i considere pe cetățeni naivi, spunându-le că „alegerile sunt rele”.

Articolul a apărut inițial pe spotmedia. ro.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: spotmedia

Conținut scris de redacția noastră flux24media.ro / Emilian Isailă și asistat AI.

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.