Oana Țoiu refuză informațiile false despre renunțarea la dreptul de veto al României în UE

Documentul semnat și interpretarea lui Țoiu

Într-o conferință de presă desfășurată vineri la Palatul Victoria, Oana Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe, a adresat scenariile false care circula în mass-media și a subliniat că România nu intenționează să abandoneze dreptul de veto în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Ea a subliniat că o astfel de decizie ar necesita un consens complet între toate statele membre și aprobarea parlamentelor europene și naționale, iar niciun ministru de Externe nu are autoritatea de a modifica acest drept.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Procesul decizional european: cerințe de unanimitate și aprobare legislativă

Țoiu a explicat că pentru a schimba regulile privind votul în domeniul politicii externe și securității, este esențială unanimitatea liderilor statelor membre. În plus, orice modificare ar trebui să fie supusă votului Parlamentului European și, pentru a intra în vigoare, ar necesita ratificarea parlamentelor naționale. Astfel, România, ca membră a UE, nu poate decide unilateral asupra dreptului său de veto.

România face parte dintr-un grup de 11 state care au solicitat, încă din 2023, analiza unor mecanisme pentru accelerarea procesului decizional la nivel european. Țoiu a precizat că poziția României în această inițiativă nu a suferit vreo schimbare în ultimii ani.

Ea a menționat că, în perioada 2023–2026, sub guvernul premierului PSD, nu a existat nicio propunere din partea guvernului, a Comisiei de politică externă sau a parlamentarilor privind retragerea României din acest grup de state.

Singurul eveniment recent a fost un vot în Senat, bazat pe informații false despre posibilitatea renunțării la dreptul de veto.

Documentul semnat și interpretarea lui Țoiu

Un document semnat de cele 11 state și publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe a fost subiectul unor speculații.

Țoiu a clarificat că scrisoarea nu conține nicio mențiune privind renunțarea la dreptul de veto. Ea a subliniat că documentul subliniază respectarea tratatelor și că nu propune nicio modificare a acestora. În plus, scrisoarea subliniază că fiecare stat membru își păstrează completă puterea de a se opune oricărei decizii, invocând interesul național propriu.

Clarificarea motivelor utilizării veto-ului

Rolul Parlamentului României în eventuale schimbări

În ceea ce privește propunerea de a clarifica motivele utilizării dreptului de veto, Țoiu a menționat că singura problemă care a deranjat senatorii a fost cererea de a clarifica, în cazul utilizării veto-ului, care este interesul național care justifică această decizie. Ea a subliniat că acest lucru ar fi un gest de bună colaborare între statele membre.

Ministrul interimar a subliniat că niciun mecanism în discuție nu afectează capacitatea României de a-și apăra interesele în cadrul UE.

Ea a repetat că dreptul de veto al României rămâne neciobit și a apreciat clarificarea motivelor unei opoziții ca fiind un gest de cooperare între statele membre.

În plus, Țoiu a menționat că România nu a utilizat încă acest instrument. Ea a adăugat că, în opinia ei, utilizarea posibilității veto-ului în negocieri ar fi putut influența parcursul aderării la spațiul Schengen.

Rolul Parlamentului României în eventuale schimbări de regulă

Țoiu a accentuat că orice schimbare a regulilor europene privind procesul decizional ar trebui să fie ratificată și la nivel național. Ea a subliniat că Parlamentul României ar avea șase luni pentru a dezbate și, dacă este cazul, a bloca orice astfel de modificare prin votul de opoziție.

Această procedură ar asigura că interesele naționale ale României sunt protejate în procesul decizional european.

Declarația Senatului și protecția intereselor naționale

Aceste declarații au venit în contextul în care Senatul a adoptat, pe 12 octombrie, o declarație privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și Securității Comune a UE. Documentul subliniază lipsa unui mandat politic și parlamentar pentru eventuale schimbări ale mecanismului de vot unanim în politica externă europeană.

Prin aceste declarații, Oana Țoiu a confirmat că România este dedicată respectării tratatelor și a procesului democratic european, subliniind importanța respectării procedurilor și a cooperării între statele membre pentru a asigura că interesele naționale sunt protejate în mod adecvat.