Parlamentul European blochează tăierile la bugetul pentru agricultură și coeziune

Cine a dus lupta?

Atmosfera era tensionată în sală. Parlamentul European a blocat recent inițiativa Consiliului de a reduce alocațiile pentru coeziune și agricultură în cadrul financiar viitor.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Eurodeputații au refuzat ferm modificările substanțiale propuse de președinția în exercițiu. Deși documentul inițial al Comisiei Europene a servit drept bază, noul text de negociere conținea reduceri care au stârnit nemulțumiri profunde în rândul parlamentarilor.

Cât de dureroasă e tăierea?

Siegfried Mureșan, parlamentarul român, a preluat inițiativa de a contura poziția comună. Împreună cu ceilalți coraportori, el a emis o declarație clară, publicată pe platforma instituțională. Mesajul a fost direct: Europa are nevoie de o viziune ambițioasă, nu de simpla contabilitate a soldurilor nete. Mureșan a avertizat că orice scădere a resurselor reprezintă un risc major, într-o eră marcată de incertitudini economice și provocări de securitate fără precedent.

Președinția irlandeză a prezentat o variantă de compromis care implică o tăiere de 8% față de cifra inițială propusă de Comisie.

Analiza delegației legislative arată că această ajustare ar eroda capacitatea Europei de a-și apăra cetățenii și de a rivaliza cu celelalte mari economii globale. Impactul negativ s-ar resimți imediat în sectoarele tradiționale și în zonele care depind de sprijinul structural pentru dezvoltare. Rezultatul ar fi subfinanțarea critică a agriculturii și a programelor de coeziune regională.

De ce refuză Parlamentul?

Un argument central în dezbateri este erodarea puterii de cumpărare a bugetului comunitar. Aceasta a scăzut deja cu 10% din cauza inflației, măsurată în raport cu media din întreaga Uniune. Această realitate macroeconomică justifică refuzul Parlamentului de a valida o nouă scădere a fondurilor. Poziția a fost consolidată încă din luna aprilie a acestui an. Deși există disponibilitate pentru dialog și construirea unei soluții echilibrate, consensul final este condiționat de adaptarea documentului la realitățile actuale.

Ca alternativă pentru a alinia presiunea exercitată asupra trezoriilor naționale, europarlamentarii au avansat anterior o propunere structurală: implementarea unor taxe noi la scară comunitară. Aceste măsuri ar genera resurse suplimentare de 30 de miliarde de euro, o sumă considerată vitală pentru asigurarea stabilității financiare pe termen lung a blocului european.

Concluzia coraportorului român este că aceste noi resurse proprii constituie componenta esențială a rezolvării crizei bugetare, nu cauza ei.

Care e soluția propusă?

Este momentul ca statele membre să ia o decizie fermă privind un mix echilibrat de surse de venituri, evitând astfel reducerile care slăbesc structura economică a Europei.

Acordul viitor trebuie să se bazeze pe ambiție strategică, nu pe pragmatismul restrâns al balanțelor financiare simple.