PSD propune deficit de 5,2% din PIB și eliminarea IMCA în 2027

Indicatorul social sub 12,2%?

Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, depus oficial la Parlament în joi, desenează o strategie economică ambicioasă: echilibrarea conturilor publice și modernizarea statului. Documentul, care stabilește direcția pentru următoarea legislatură, propune reforme fiscale și bugetare pentru a reduce datoria și stimula creșterea durabilă.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În fiscalitate, PSD vizează un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2027 — cifra aliniată cu obiectivele Convenite cu Comisia Europeană și inclusă în Strategia Fiscal-Bugetară 2027–2029. Bugetul și strategia vor fi publicați și aprobati de Guvern până la sfârșitul decembrie, cu votarea finală în Parlament până la 31 decembrie. Deficitul ar fi aproximativ 110 miliarde lei, un nivel care reflectă efortul de consolidare fiscală asumă în program.

O schimbare majoră este eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027.

Argumentul? IMCA taxează veniturile brute, nu profitul net — o practică care discourajă investițiile și afectează competitivitatea firmelor române. Eliminarea acestui impozit e văzută ca esențială pentru un sistem fiscal mai echitabil și predictibil.

Pe partea cheltuielilor, programul impune un plafon: creșterea cheltuielilor nete nu va depăși 4,6% în 2027, conform recomandărilor Consiliului Uniunii Europene. Cheltuielile de funcționare ale administrației publice (excluzând fondurile europene) nu vor crește ca parte din PIB. De asemenea, se urmărește reducerea cheltuielilor de personal: de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. Această scădere va fi realizată prin Legea Salarizării Unitare — nu pentru majorări uniforme, ci pentru corectarea inechităților structurale în salarii.

În asistența socială, programul garantează că indicatorul va rămâne sub 12,2% din PIB. Indexarea pensiilor, începând cu 2027, va fi prudentă și țintită, cu accent pe cei mai vulnerabili și beneficiarii cu pensii mici.

Nicio altă prestație socială nu va fi indexată peste rata de creștere a PIB-ului nominal — pentru a asigura sustenabilitatea sistemului.

Pe partea veniturilor, accentul este pe extinderea bazei fiscale și creșterea conformării. Câștigurile din îmbunătățirea colectării vor fi tratate ca rezervă, nu ca ipoteză de bază pentru buget — o abordare care protejează credibilitatea consolidării.

Școala echitabilă în educație!

Pe lângă măsurile fiscale, programul conturează o viziune largă: trecerea de la o economie dependentă de importuri și muncă ieftină la una bazată pe producție internă, inovare și tehnologie. Scopul? O economie mai robustă, capabilă să suporte un deficit mai mic și o datorie publică sustenabilă.

În muncă, se promit locuri de muncă decente, programe de formare pentru meseriile cerute și servicii sociale orientate pe beneficiar.

În sănătate, se planifică o mutare treptată de la spitalizare spre prevenție și medicină de familie — cu diagnostic și tratament la standard european pentru toți cetățenii.

În educație, se urmărește o școală echitabilă: șansa unui copil să nu depindă de venitul părinților sau de originea etnică. Se vor corecta efectele negative ale Legii nr. 141/2025 și se vor pregăti reforme structurale privind finanțarea, cercetarea și curriculumul.

În energie, se planifică dezvoltarea integrată a producției, stocării și rețelelor: adăugarea de peste 5.000 MW de capacitate nouă până la finalul 2027 și producția de circa 8 miliarde metri cubi de gaze anual din Marea Neagră. Scopul? Reducerea dependenței de importurile scumpe de electricitate până la finalul 2028.

În infrastructură, prioritatea este finalizarea șantierele în curs și dezvoltarea căii ferate — cu fonduri europene, instrumentul SAFE și bugetul național.

În agricultură, sprijin pentru accesul la apă, depozitare, procesare și piață. În mediu, administrație digitală și profesională, aplicarea principiului „poluatorul plătește” și creșterea rezilienței la secetă și inundații.

În structura statului, se promite o administrație digitală integrată — identitate, date și servicii publice funcționate coerent.

În justiție, se cer instanțe și parchete independente, proceduri mai rapide și o luptă prioritară impotriva corupției.