România cere Moscovei Tezaurul înainte ca Rusia să revină la Consiliul Europei

Moțiunea care a blocat agenda europeană!

România a demarat o procedură formală la nivel european pentru a-i cere Moscovei să restituie bunurile din Tezaurul Național. Mișcarea vine la timp, chiar înainte ca Federația Rusă să își reia locul în cadrul Consiliului Europei.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Inițiativa s-a concretizat printr-o moțiune de rezoluție depusă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) din Strasbourg. Documentul a strâns rapid sprijinul a 25 de parlamentari europeni din diverse state membre. Autoritățile române urmăresc astfel reînscrierea patrimoniului pierdut pe lista priorităților politicii externe, subliniind urgența restituirii înainte de o eventuală normalizare a relațiilor cu Moscova.

Senatorul Titus Corlățean, membru al delegației României la APCE, a anunțat oficial lansarea dezbaterii. El a subliniat că subiectul a fost ignorat timp de peste un secol.

O datorie de peste un secol!

Tezaurul a fost transportat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și nu a fost returnat nici de regimul sovietic, nici de actuala conducere rusă. La redactarea și susținerea demersului legislativ a contribuit și deputatul Iulian Bulai. În cadrul unei reuniuni recente, Corlățean le-a prezentat colegilor europeni istoria detaliată a acestor bunuri.

A explicat importanța lor sentimentală pentru națiunea română și relevanța lor pentru standardele democratice ale Consiliului Europei. Gestul a fost o oportunitate valoroasă pentru a sensibiliza deputații europeni încă de la începutul procesului.

Biroul APCE a direcționat moțiunea către Comisia Juridică, organismul competent pentru a desemna un raportor specializat. Procedura a pornit prin apelul public pentru depunerea candidaturilor la funcția de raportor. Numirea oficială este estimată pentru luna decembrie, în cadrul următoarei reuniuni a comisiei. Senatorul a exprimat speranța ca Ministerul Afacerilor Externe și Banca Națională a României să coopereze strâns în acest efort.

Cine va conduce dosarul?

Sprijinul ar trebui să se bazeze pe expertiza unor personalități academice de seamă, precum profesorul Ioan Scurtu sau academicianul Ioan-Aurel Pop, alături de alți specialiști în istorie și drept internațional.

Titus Corlățean a justificat alegerea Consiliului Europei ca forum principal pentru soluționarea disputei. Spre deosebire de Parlamentul European de la Bruxelles, unde s-au făcut demersuri similare în anii precedenți, sediul natural pentru astfel de materii este Strasbourg. Argumentul este puternic, mai ales având în vedere perspectivele de revenire a Rusiei în structura europeană. Senatorul a criticat implicit lipsa mențiunii acestui obiectiv strategic în programul de guvernare și în capitolul de politică externă prezentat recent de candidata la portofoliul de Externe, Oana Țoiu.

Programul a fost descris ca fiind insuficient detaliat.

De ce Strasbourg, nu Bruxelles?

De asemenea, Corlățean a atras atenția asupra superficialității cu care actorii politici din coaliția de dreaptă, formată din PNL, USR și UDMR, abordează subiectele esențiale pentru identitatea națională.

Acest deficit de viziune a impus necesitatea intervenției directe a parlamentarilor.

Procesul este unul lung, dar a parcurs deja primul pas crucial la nivel european, punând bazele unei recuperări viitoare a patrimoniului național.