România, în vizorul Rusiei, devine o piesă cheie pentru NATO și SUA

Câte trupe americane vrea România să primească?

Pentru început, peste Atlantic s-a stabilit ca 5.000 dintre militarii americani staționați în Germania să fie retrași, iar Politico scrie că țări ca Polonia, Estonia, Lituania, Letonia și România și-au exprimat interesul de a găzdui și mai multe trupe americane. Însuși președintele Nicușor Dan a admis că România ar vrea să primească mai mulți militari americani. România își dorește oricât de mulți soldați americani. Suntem cam la 1.500 acum, după episodul de acum o lună și jumătate.

Ultimele știri

Bacalaureat 2026: Cum se evaluează competențele digitale ale elevilorLuni, PNL stabilește poziția după nominalizarea lui Adrian Veștea la funcția de premierArmata italiană se reformează: obiectiv de 200.000 de soldațiRomânia preia președinția SEECP în 2026

Avem baza militară de la Mihail Kogâlniceanu, care este o investiție etapizată de 4 miliarde de euro în anii următori. Însă în niciun fel de atitudine incorectă față de partenerii europeni. Este o decizie care ține strict de SUA.

În măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiți să o facem, a afirmat Nicușor Dan.

Adevărul apelează la un doi cunoscuți analiști, unul militar și unul politic, pentru a afla ce șanse ar avea România să beneficieze de trupe aliate mai numeroase, cu precădere soldați americani. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentatRomâniala Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, și Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, respectiv Universitatea Paris-Est Créteil, au acceptat această provocare.

Generalul Virgil Bălăceanu afișează un optimism moderat și spune că România are argumentele sale.

România are șanse, în condițiile în care, și s-a anunțat deja, contingentul care trebuia să rotească sau să înlocuiască în sistem rotațional contingentul american, o brigadă din Polonia — brigada care urmează să fie dislocată, Brigada 2 Blindată din Divizia 1 Blindată nu va mai ajunge în Polonia.

Aș remarca, însă, chiar dacă vor veni și alți militari americani în România, în mod fundamental nu schimbă situația.

Schimbă oare venirea altor militari americani situația?

Și nu se schimbă pentru că operația de apărare și descurajarea NATO, punând în aplicare planurile regionale de apărare, nu înseamnă câteva mii de militari aliați, ci înseamnă zeci și sute de mii.

Lucru pe care îl știe și Federația Rusă. În situații de criză, trebuie NATO să disloce structurile la nivel de corpuri de armată care, repet, înseamnă sute de mii, mai spune generalul.

Asta înseamnă că, în cazul unui ipotetic atac al Rusiei asupra României, forțele militare care ar trebui să ducă greul, cel puțin în prima fază, ar fi cele române.

Evident, ulterior ar fi necesare întăriri, explică generalul.

Avem modelul forței NATO, vom vedea dacă rămâne valabil, dar vorbim de primul val — 100.000, al doilea val — 200.000, al treilea val — 500.000, pe perioade de timp diferite. Aici este forța NATO. Efectivele și echipamentele aferente și tipul de dislocare.

Deci operația de apărare și descurajare pe flancul estic nu se face cu batalioanele, nu se face cu brigăzile, nici măcar cu diviziile, ci cu corpurile de armată.

Fie că vorbim de Corpul V Armată american, fie că vorbim de Corpul XVIII Aeroportat american, fie că vorbim de cele 10 corpuri ale NATO de reacție rapidă sau multinaționale, cum este și cel de la Sibiu.