România riscă să piardă miliarde din fondurile europene după 2028

Sectorul agricol, cel mai afectat de noile ajustări!

Mecanismul de protecție la 80% nu asigură automat conservarea nivelului actual al fondurilor destinate statelor membre, fapt care deschide calea către o posibilă scădere a finanțărilor pe care România le va primi din partea Uniunii Europene. Victor Negrescu, europarlamentar PSE și vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat această vulnerabilitate, precizând că agricultura, dezvoltarea rurală și politica de coeziune vor fi incorporate în planuri comune, legate de condiții și etape specifice, similar cu modelul implementat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În plus, termenele strânse propuse pentru cheltuiala banilor pot crea o presiune suplimentară asupra proiectelor majore de infrastructură.

Preocuparea principală a lui Negrescu provine din propunerea făcută de președinția irlandeză a Consiliului UE, care vizează o tăiere de 141 de miliarde de euro din bugetul comunitar. Dacă această inițiativă va fi acceptată, noua schemă presupune un buget total de 1.622 de miliarde de euro, calculat la prețurile din anul 2025. Această sumă este cu 8% mai mică decât varianta inițială prezentată de Comisia Europeană.

Pentru România, impactul ar fi considerabil, deoarece discursul se concentrează pe resursele necesare modernizării drumurilor, construcției de școli și spitale, susținerii sectoarelor agricole, revitalizării mediului rural, ajutorării companiilor locale și generarea de noi locuri de muncă.

De la aderarea la UE și până în prezent, 6 din fiecare 10 investiții publice realizate în țara noastră au fost finanțate din fonduri europene, motiv pentru care eliminarea acestor riscuri în cadrul negocierilor este vitală.

Sectorul agricol este probabil cel mai afectat de noile ajustări. Pragul minim recomandat pentru sprijinul mediu pe hectar ar scădea de la 130 de euro la doar 90 de euro, comparativ cu propunerea inițială a Comisiei.

Această reducere ar putea agrava disparitățile dintre subvențiile oferite fermierilor din diferite state membre. Deoarece agricultorii din România concurează pe aceeași piață europeană, aceștia au nevoie de condiții de start echitabile.

Negrescu insistă ca România să susțină obținerea unei convergențe complete a subvențiilor și un buget separat, protejat, pentru dezvoltarea rurală, în loc de un simplu plafon integrat într-un fond comun care include și alte priorități.

Digitalizarea și IA pierd peste 7 miliarde de euro?

În domeniul educației, se preconizează, de asemenea, reduceri semnificative. Bugetul destinat programului Erasmus+ ar fi cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât în varianta propusă de Comisia Europeană și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul cerut de Parlamentul European.

Situația este similară în sănătate, unde finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie ar fi redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Mai mult, noua propunere nu include o alocare distinctă și protejată pentru un program specific sănătății, similar cu EU4 Health.

Fondurile alocate digitalizării și inteligenței artificiale ar suferi o scădere de peste 7 miliarde de euro, reprezentând o reducere de 13% față de propunerea Comisiei. Negrescu observă că, în timp ce alte economii globale investesc masiv în tehnologiile emergente, Europa discută posibilitatea de a diminua aceste investiții pentru următoarea perioadă de șapte ani.

Având în vedere sumele limitate alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru a susține cercetarea, infrastructura digitală și dezvoltarea firmelor inovatoare.

Europarlamentarul a mai semnalat o scădere de aproximativ 35% a fondurilor pentru protecția civilă și urgențele sanitare, precum și o reducere de circa 55% a celor destinate solidarității în caz de dezastre. Lipsa unor alocări dedicate pentru crearea unui hub de securitate la Marea Neagră și pentru programele de locuințe accesibile a fost, de asemenea, criticată.

În ceea ce privește sursele de finanțare ale bugetului european, Negrescu consideră necesară analiza propunerilor Parlamentului European de a impune taxe pe jocurile de noroc online și pe profiturile din tranzacționarea de criptomonede.

În final, Victor Negrescu a afirmat că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă pentru a-și apăra interesele în negocierile europene. O formulă politică fragilă, dependenta constant de compromisuri conjuncturale, nu este potrivită pentru momentele cruciale ale negocierilor bugetare europene din următorii ani.