Șeful CNAS cere introducerea educației pentru sănătate în școli ca materie obligatorie

De la grădiniță la liceu, fără pauze curriculare

În plină dezbatere despre cum ar trebui reformat sistemul medical românesc, conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate vine cu o propunere radicală: introducerea educației pentru sănătate direct în programa școlară. Președintele instituției, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a subliniat la Health Forum, eveniment desfășurat pe 22 septembrie, că această disciplină nu trebuie tratată ca o materie opțională sau marginală, ci ca o prioritate strategică de stat, cu caracter obligatoriu.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Moldovan propune o abordare cap-coadă, care rupe cu modelul fragmentat de până acum. În viziunea sa, noțiunile elementare și avansate de sănătate nu ar trebui să se rezume doar la câteva ore predate în clasa a V-a sau a XII-a și nici să se concentreze strict pe anumite boli. În schimb, elevii ar trebui să parcurgă o programă solidă, adaptată fiecărei etape de vârstă, încă din grădiniță și până la terminarea liceului.

Medicii la catedră, nu diriginții

O altă schimbare majoră vizează cine predă această materie. Șeful CNAS a criticat practica de a lăsa educația pentru sănătate pe mâna diriginților, a profesorilor de sport sau chiar a celor de matematică, pe motiv că nu au pregătirea de specialitate necesară. Soluția propusă? Implicarea directă a profesioniștilor din sistemul sanitar, după modelul din țările nordice.

România are deja resursele umane necesare pentru o astfel de schimbare. An de an, facultățile de medicină scot mii de absolvenți cu diplomă de doctor, la care se adaugă o armată de asistenți medicali formați prin școli postliceale sau facultăți de profil. Acești specialiști ar putea preda în școli, adaptându-și discursul pe înțelesul copiilor și adolescenților.

Investiția de azi, economiile

Pe termen lung, argumentele financiare și demografice susțin această viziune. Dacă educația pentru sănătate devine o prioritate națională, efectele nu vor întârzia să apară: o rată mai mare de vaccinare, o speranță de viață crescută și mai puține cazuri de boli care pot fi prevenite prin informare corectă.

În plus, economia făcută la bugetul sănătății se va vedea în decurs de 10, 15 sau 20 de ani, pe măsură ce prevenția va reduce costurile uriașe cu tratamentele. Fondurile astfel eliberate vor permite statului să deconteze investigații avansate și terapii moderne, astăzi inaccesibile din cauza constrângerilor bugetare. Astfel, lecțiile de sănătate din școli devin, în viziunea CNAS, cheia modernizării întregului sistem medical românesc.