Șeful ISMB: profesorii fug de plata cu ora. Ce efecte au avut măsurile Guvernului Bolojan
Legislația a schimbat radical calculul indemnizației cu ora?
Criza din învățământ: De ce refuză dascălii plata cu ora după noile reglementări guvernamentale
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuFlorian Lixandru, liderul Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), trage un semnal de alarmă categoric privind remunerarea insuficientă a orelor suplimentare efectuate de către cadrele didactice. Într-o intervenție recentă la TVR Info, oficialul a subliniat că apetitul profesorilor pentru a prelua sarcini în regim de plată cu ora a scăzut drastic.
Lixandru susține că autoritățile trebuie să intervină de urgență pentru a reevalua modul în care acest tip de activitate este compensat financiar, având în vedere nemulțumirile profunde generate de implementarea Legii 141/2025, cunoscută în spațiul public sub denumirea de „Legea Bolojan”.
Această legislație a modificat radical algoritmul prin care se calculează indemnizația pentru plata cu ora, creând un sistem perceput drept profund inechitabil. În trecut, calculul se baza pe norma didactică standard, echivalentă cu aproximativ 80 de ore pe lună pentru un titular. Totuși, noile norme obligă la raportarea tarifului orar la un volum de 166 de ore lucrătoare lunare, un etalon preluat din mediul privat și din alte sectoare de activitate, total incompatibil cu specificul pedagogic.
Șeful ISMB a explicat că acest mecanism creează o discrepanță flagrantă: un profesor titular este remunerat pentru cele 80 de ore prevăzute în norma sa, în timp ce un coleg care prestează plata cu ora este raportat la 166 de ore, ceea ce înseamnă că acesta din urmă primește, în termeni reali, aproximativ o treime din plata unui titular pentru aceeași muncă la catedră. Lixandru consideră această situație discriminatorie, având în vedere că ambele categorii de profesori depun același efort educațional în fața elevilor.
Consecința imediată este un exod al profesorilor titulari din zona orelor suplimentare, ceea ce a dus la o criză acută de personal în unitățile de învățământ. Deficitul este resimțit mai ales la disciplinele fundamentale precum chimia, fizica, matematica și informatica.
Pentru a menține procesul de învățământ pe linia de plutire, directorii instituțiilor școlare sunt forțați să recurgă la soluții de avarie, angajând studenți sau personal asociat fără experiența necesară.
Sindicaliștii consideră remunerația actuală un salariu mic!
Sindicaliștii confirmă gravitatea situației, descriind remunerația actuală drept un „salariu de zilier”. George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a scos la iveală un bilanț îngrijorător: în prezent, în sistemul românesc activează peste 6.300 de cadre didactice necalificate.
Analizele realizate de portalul Edupedu. ro validează aceste cifre, indicând că un debutant cu studii superioare și formare pedagogică primește în jur de 22 de lei pe oră, un tarif comparabil cu veniturile unui muncitor necalificat.
Simion Hăncescu, președintele FSLI, a catalogat aceste sume drept revoltătoare, subliniind că tarifele variază între 20 și 30 de lei, în funcție de vechimea cadrului didactic.
Situația s-a deteriorat și mai mult începând cu 1 iulie 2026, odată cu aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 146/2026 privind creșterea salariului minim pe economie. Modificarea acestui indicator a dus, în mod paradoxal, la scăderea tarifului orar pentru profesori, generând un nou val de frustrări.
Ca răspuns la presiunile sindicale și ale opiniei publice, Ministerul Educației a început să exploreze variante de ajustare a acestor tarife. Sorin Ionescu, ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, a sugerat că se analizează o creștere a remunerației, menționând că o majorare de aproximativ 25% ar fi fezabilă.
Totuși, oficialul a fost rezervat, explicând că cifrele finale depind în mod direct de bugetul de stat pentru anul 2027.
Până la o decizie concretă, instabilitatea persistă, iar directorii de școli sunt prinși între necesitatea acoperirii catedrelor vacante și lipsa de atractivitate a sistemului de plată actual, riscând să compromită continuitatea cursurilor pentru elevi.
Sursă: Cotidianul
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…