Politică 2 min citire

Senatul prelungiște interdicția software-ului rus până în 2035

De Adrian Voinea

Senatul prelungiște interdicția software-ului rus până în 2035

De ce interdicția durează până în 2035?

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat adoptarea prelungirii interdicției de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software rusești în instituțiile publice, valabilă până la 31 decembrie 2035. Abrudean a calificat decizia drept „critică”, argumentând că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se poartă la fel de violent și în spațiul cibernetic.

Un pas important pentru securitatea cibernetică a României.

Am adoptat astăzi în Plenul Senatului o măsură esențială pentru siguranța națională: Proiectul inițiat de deputatul Sebastian Burduja protejează infrastructura informatică a statului român în fața riscurilor de securitate cibernetică și asigură continuitatea cadrului de protecție înainte de expirarea termenului inițial care era 31 decembrie 2026, a scris, luni seară, pe Facebook, președintele Senatului, Mircea Abrudean.

Potrivit acestuia, România nu își poate permite vulnerabilități tehnologice sau breșe de securitate în infrastructura critică.

Securitatea națională nu este negociabilă, iar România trebuie să rămână ferm ancorată alături de partenerii săi din NATO și Uniunea Europeană în combaterea tuturor formelor de agresiune hibridă, a mai transmis Abrudean.

Ce schimbare aduce pentru administrația publică?

Legea merge la Camera Deputaților, care este for decizional.

Prelungirea interdicției nu este un gest izolat, ci o reacție directă la escaladarea conflictului rus-ucrainean, care a transformat spațiul cibernetic într-un teatru de luptă activ.

Analizele recente indică că actorii ruși utilizează software-ul propriu ca instrument de spionaj și distrugere, făcând necesară o barieră legislativă robustă. Prin extinderea termenului până în 2035, legislativul românesc anticipează o amenințare pe termen lung, recunoscând că războiul hibrid nu va secheia brusc. Această abordare aliniază România cu standardele de securitate ale partenerilor din NATO, care au adoptat măsuri similare pentru a reduce dependența de tehnologia adversă.

Pentru administrația publică, această lege impune o migrație obligatorie către soluții alternative, reducând expunerea la backdoars și vulnerabilități cunoscute. Experții în securitate cibernetică subliniază că interdicția forțează o modernizare a infrastructurii IT a statului, eliminând riscul ca datele cetățenilor și documentele clasificate să fie intercepute prin software cu origini ruse.

De asemenea, măsura trimite un semnal clar pieței tehnologiei din România: cererea pentru soluții europene și americane va crește, stimulând industria locală de securitate cibernetică.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Agenția News

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.