Politică 7 min citire

SRI răspunde criticilor după un sfert de secol de tăcere

De Raluca Petrescu

SRI răspunde criticilor după un sfert de secol de tăcere

El a detaliat că, în 2014, în perioada dintre victoria electorală a lui

Agenția de informații românești a rupt tăcerea de o sută și douăzeci și șapte de ani

O declarație oficială a Serviciului Român de Informații (SRI), publicată în ziua în care Parlamentul a aprobat noul guvern al Partidului Social Democrat (PSD), a reînvigorat discuția privind criza din interiorul serviciilor de informații și absența unui mecanism funcțional de control civil asupra lor. În centrul acestui scandal se află Ludovic Orban, care a acuzat agenția de interferențe directe în procesul de formare a executivului. În Contextul acestei tensiuni este legat de agresivitatea Rusiei la finalul anului 2024, perioadă în care integritatea procesului electoral românesc a fost pusă în pericol. Această amenințare a generat cereri masive pentru o restructurare profundă a aparatului de informații.

Președintele actual al țării a făcut promisiuni electorale privind această reformă și a anunțat un raport detaliat despre vulnerabilitatea gravă identificată în noiembrie 2024. Cu toate acestea, până la momentul actual, nu s-a concretizat nicio măsură substanțială.

În data de 20 octombrie, imediat după aprobarea în legislativ a noii conduceri executivă, la scurtă distanță de o criză politică care a durat jumătate de an, SRI a difuzat o reacție dură îndreptată împotriva lui Ludovic Orban. Acesta, fost șef al guvernului, fost șef al Partidului Național Liberal (PNL) și fost consilier prezidențial, a lansat acuzații privind implicarea serviciului în arene politice.

Este necesar să se precizeze că, încă din momentul înființării sale, SRI a fost etichetat drept moștenitor al fostei Securități a regimului Nicolae Ceaușescu și acuzat de o implicare excesivă în modelarea cursului politic al țării.

Pe acest subiect există o vastă documentație, inclusiv investigații ale presei și mărturii de la politicieni, istorici, autori și jurnaliști.

Noutatea din această reacție constă în faptul că SRI a luat o poziție publică față de declarațiile politice ale unui cetățean român, un precedent în istoria instituției. Comunicatul oficial al SRI afirmă: În urma declarațiilor făcute de domnul Ludovic Orban la televiziunea publică, în data de 20 octombrie, SRI consideră regretabilă și iresponsabilă lansarea repetată în spațiul public a unor acuzații nefondate, prin care instituției îi sunt atribuite implicări politice fără nicio dovadă.

Tensiuni legate de legislația privind securitatea cibernetică

Ludovic Orban a criticat puternic SRI din aniile 2000 și, într-un interviu exclusiv pentru SpotMedia. ro, a subliniat că până acum nu primise niciodată un SRI nu a reacționat niciodată, nici măcar atunci când le-am distrus legea securității cibernetice, în 2014, când urmăreau să aibă acces la toate comunicațiile digitale fără a cere mandat, a declarat Orban.

El a detaliat că, în 2014, în perioada dintre victoria electorală a lui Iohannis și jurământul său, ofițerii SRI au încercat să impună o lege privind securitatea cibernetică. La acea vreme, Orban era lider de grup în Camera Deputaților. Legislația a fost aprobată aproape în unanimitate, cu o singură abținere în Senat, în timp ce camera inferioară era cea decizională. Împotriva voinței președintelui Iohannis și a co-președinților Alina Gorghiu și Vasile Blaga, Orban a contestat legea în fața Curții Constituționale.

Această normă impunea tuturor subiecților, de la grupurile de WhatsApp până la operatorii de telecomunicații, să pună la dispoziție orice înregistrare cerută de ofițerii de informații, fără un ordin judecătoresc.

În fața CCR, legislația a fost anulată și competențele SRI nu au fost extinse.

Comunicatul SRI menționează de asemenea: Insuccesul ori succesul politic al unor formațiuni politice ori persoane, din cauza ori datorită SRI, reprezintă o temă permanentă în retorica publică, ce poate semnifica lipsa de asumare a deciziilor politice ori instituționale și a consecințelor acestora. Reprezentanții agenției au adăugat că Caracterul de repetabilitate în spațiul public al limbajului suburban, la adresa Serviciului și a conducerii acestuia, determină prezenta reacție.

Fundamentul acestei poziții este fragil, bazat pe o neîncredere cronică a cetățenilor față de SRI.

Această suspiciune are rădăcini în întunericul evenimentelor din decembrie 1989, continuând cu contextul înființării SRI, conflictul etnic de la Târgu Mureș din martie 1990 și legăturile primului director, Virgil Măgureanul, cu Moscova.

Până acum, SRI nu a reușit să convingă publicul că nu este un simplu continuator al fostei securități, să clarifice epoca Iliescu-Măgureanu și să se desprindă cu adevărat de viața politică românească.

A fost informat șeful statului despre acest comunicat?

Trebuie subliniat că implicarea serviciului în politică este impusă în primă instanță de șefii statului, ca comandanți militari supremi, care folosesc agenția pentru a soluționa problemele legate de alegeri, susținerea publică, adversarii și opozanții.

În absența unui control civil eficient și transparent, influența SRI în politică a crescut și devenit mai vizibilă, alimentând neîncrederea publică. Rezultatul este o situație în care SRI publică texturi pe rețelele sociale în care critică politicienii, în timp ce se confruntă de doi ani cu Călin Georgescu, un trădător și agent al unei puteri ostile României, fără a reuși să-i neutralizeze influența și a-i tăia sursele de finanțare.

Cred că SRI a comis o greșeală gravă. Un derapaj de la cadrul legal.

Am avut o poziție politică, iar comunicatul se referă la spusele mele. SRI a intrat într-o polemică cu un lider politic.

Și, într-adevăr, nu cu orice fel de om, ci cu un om care a criticat sistematic omnisciența, omnipotența și omniprezența serviciilor, a declarat Ludovic Orban, președintele formațiunii Forța Dreptei, în interviul cu SpotMedia. ro.

În emisiunea la TVR, Orban a afirmat că serviciile i-au garantat lui Nicușor Dan că PSD va fi un partid de cursă lungă, care-şi va respecta înțelegerile cu actualul președinte. A adăugat: Asta cred eu… Da, necunoscutul domn Ionescu (n. a. e vorba de generalul Răzvan Ionescu, director-adjunct al SRI) care conduce pe șestache, ilegal. E vina președintelui, dânsul conduce că e militar.

În ceea ce privește conducerea interimară a instituției, aceasta nu este nici secretă, nici în afara legii. Și în niciun caz «pe șestache». Identitatea persoanei care asigură interimatul este publică, iar legalitatea exercitării funcției nu este o chestiune de opinie, ci conformă cu legea.

A fost informat șeful statului despre acest comunicat?

Poziția SRI a generat critici și din partea altor politicieni, declanșând o dezbatere pe rețelele sociale, unde mulți au exprimat surprinderea lor față de gestul agenției. Dincolo de faptul scandalos de a-l lua la țintă pe Ludovic Orban, unul dintre puținii politicieni critici la adresa SRI, se vede că serviciul nu are exercițiul de a comunica public.

Și când spun asta, mă refer la faptul că SRI a emis în ultimii zece ani atât de puține comunicate de presă, încât atunci când a făcut-o, a devenit aproape un eveniment, a scris jurnalista Emilia Șercan pe pagina ei de Facebook.

Ludovic Orban susține că nu crede că președintele a fost informat înainte ca SRI să publice un astfel de comunicat. Asta e o instituție militară. În mod normal, ei ascultă de comandantul suprem. Dar e posibil ca, în cazul ăsta, să nu-i fi cerut acordul.

Sau, dacă au cerut acordul, să nu-l fi cerut neapărat de la Nicușor Dan, ci de la un consilier prezidențial, a explicat fostul șef al guvernului.

Jocurile de putere ies la suprafață

Poziția oficială a SRI este problematică și pentru că cine se scuză se acuză, cum a observat Orban. Acest comunicat indică o criză severă în interiorul agenției, agravată de absența unui director civil și de contextul creat de atacurile hibride ale Rusiei. Din păcate, Nicușor Dan nu a reușit să rezolve blocajul în care au intrat principalele agenții de informații din România. Acestea se confruntă cu un mediu necunoscut – cel al războiului hibrid cu Rusia, pentru care nu s-au pregătit și au fost luate prin surprindere.

Șeful statului a evitat să numească directori la SRI și SIE, nu a avut capacitatea de a negocia cu partidele politice și nicio strategie de a-și impune voința în fața lor. Astfel, s-a pierdut într-un labirint al jocurilor de putere care ieri au izbucnit la suprafață.

Articolul De un sfert de secol critică Ludovic Orban SRI. În sfârșit, a primit ro.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: SpotMedia

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.