Strategia PSD pentru bugetul din 2027: Cum copiază modelul politic al lui Viktor Orbán
Dar realitatea numerică arată altfel!
Modelele politice adoptate în Budapesta au ajuns, într-o formă neașteptată, pe scena din București.
Ultimele știri
Luca Niculescu a deschis ședința de Guvern și a prezentat principalele măsuri ale premierului
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extremePSD a lansat recent o strategie menită să pregăste terenul pentru bugetul anului 2027, inspirându-se din modul în care Victor Orbán a gestionat crizele financiare de acum un deceniu.
Această replică a mecanismelor maghiare se bazează pe un narativ specific, care pune accentul asupra unor erori economice puse pe seama guvernării anterioare.
Să ne întoarcem în timp, la data de 3 iunie 2010, când, la doar câteva zile după preluarea puterii de către coaliția condusă de Orbán, Lajos Kósa, vicepreședintele Fidesz, a emis un avertisment. El susținea că probabilitatea ca Ungaria să evite o repetare a scenarului de la Atena era foarte mică.
A doua zi, Péter Szijjártó, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului, a explicat public că administrația socialistă precedentă manipulase datele macroeconomice, comparând situația cu cea din Grecia.
Impactul pe piețele financiare a fost imediat și brutal.
Valuta națională, forintul, a atins un minim istoric în ultima perioadă de un an, în timp ce costul protecției împotriva riscului de insolvență s-a majorat cu 23 la sută.
Danske Bank a comentat atunci că aceste declarații relevau o înțelegere superficială a noului executiv față de dinamica piețelor, cifrele existente nejustificând o panică atât de mare.
De fapt, executivul de stânga reducuse deficitul la 4 la sută din PIB în 2009, prin aplicarea unor măsuri stricte de austeritate. Doar două zile mai târziu, comisia specială desemnată de Orbán pentru auditarea bugetului, condusă de Mihály Varga, recunoștea oficial că obiectivul de 3,8 la sută era realizabil.
Deși Ungaria nu a intrat în stare de faliment, consecințele acestui discurs infundat au rămas vizibile în piețele financiere.
Această rețetă retorică a fost adoptată acum de PSD. În cursul acestei săptămâni, partidul a afirmat că statisticile Eurostat validează ipoteza conform căreia politica de austeritate a guvernului condus de Marcel Ciolacu a eșuat.
Argumentul central este un deficit de 9,2 la sută din PIB înregistrat în al doilea trimestru, valoarea fiind cea mai ridicată din întreaga Uniune Europeană.
Mișcarea AUR a preluat și amplificat acest mesaj: Petrișor Peiu, liderul senatorilor formațiunii, a acuzat administrația anterioară că a desenat o imagine distorsionată a realității deficitare.
Esențial este faptul că PSD construiește o poveste a unei „găuri” financiare folosind o interpretare selectivă a datelor Eurostat, creând astfel un alibi pentru viitor. Când ritmul consolidării fiscale va încetini sau promisiunile electorale nu vor mai putea fi finanțate, vina va fi atribuită guvernului Ciolacu. Costurile acestui alibi vor fi suportate de economia românească, prin scăderea ratingului și majorarea dobânzilor.
Realitatea numerică, însă, prezintă o altă față. Procentul de 9,2 la sută se referă la deficitul unui singur trimestru, ajustat pentru sezon și raportat la produsul intern brut al acelei perioade specifice. Dacă eliminăm ajustarea sezonieră, același interval temporal înregistrează un deficit de 7,8 la sută. Cifra nu reflectă evoluția pe șase luni, nici prognoza anuală.
Pentru primul semestru, deficitul a fost de 2 la sută din PIB, conform metodologiei cash, în contrast cu 3,64 la sută din aceeași perioadă a anului precedent, iar după standardele europene ESA, valoarea este de 3,4 la sută.
Explicația diferenței dintre datele trimestriale și cele semestriale are două surse cunoscute.
Prima constă în sumele de miliarde de euro avansate din bugetul statului pentru finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, sume pe care UE le decontează în ultimul trimestru.
A doua explicatie vine de la despăgubirile de peste 3,4 miliarde de lei plătite către Pfizer, înregistrate contabil la momentul luării deciziei. Agendele de rating au oferit o perspectivă corectă: Moody’s estimează un deficit de 5,8 la sută pentru anul curent, iar Fitch, de 5,9 la sută, ambele valori situându-se sub plafonul de 6 la sută asumat de actualul executiv.
Agențiile au citit datele cu acuratețe, în timp ce PSD a optat pentru o interpretare favorabilă, dar inexactă.
Ungaria ilustrează destinul acestei formule!
Moștenirea financiară reală aparține, de fapt, PSD.
În anul 2024, sub conducerea lui Ciolacu, România a încheiat exercițiul bugetar cu un deficit de 9,3 la sută din PIB, maximul din UE. Executivul Ciolacu a preluat această situație critică și a reușit să o amelioreze. În primul trimestru din 2026, Eurostat a documentat pentru România cea mai semnificativă corecție a deficitului dintre toate țările membre ale Uniunii.
Costul acestei stabilizări a fost suportat de cetățeni, prin creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor, o decizie pe care noi, liberalii, ne-am asumat-o politic. PSD a avut reprezentanți în cadrul guvernului care a aprobat aceste măsuri, dar astăzi le etichetează ca dezastruoase.
Scenariul pentru viitor se conturează deja.
În prima săptămână de mandat al guvernului Niculescu, ministrul Dezvoltării a solicitat centralizarea tuturor facturilor neplătite din PNRR, pentru a le include în calculul bugetului pe 2027.
Premierul susține că nu intenționează să introducă taxe noi, dar amână luarea deciziilor finale până la evaluarea situației bugetare de la finalul anului. Minerii din zona Vulcan au primit o promisiune de excepție de la ordonanța cunoscută drept „Trenuleț”, adoptată în decembrie 2025. Dominic Fritz a anticipat deja momentul în care va fi „descoperită” o gaură bugetară majoră.
Piesele puzzle-ului se îmbină perfect: o moștenire prezentată ca o catastrofă în toamnă va justifica, în ianuarie, un buget care abandonează politica de consolidare.
Gaura este anunțată înainte de a fi făcut un inventar detaliat, tocmai pentru a oferi o explicație promisiunilor pe care PSD știe deja că nu le poate onora.
Ungaria ilustrează destinația acestei formule. Discursul despre „scheletele” lăsate de socialiști a oferit lui Orbán justificarea necesară pentru mișcările ulterioare. În decembrie 2010, parlamentul budapestan a votat transferul fondurilor din pensiile private în administrarea statului. Suma de peste 10 miliarde de euro, echivalentă cu aproximativ 10 la sută din PIB, a fost utilizată pentru reducerea deficitului fără a recurge la tăieri masive de cheltuieli.
Resursele acumulate de cetățenii unguri pentru bătrânețe au acoperit greutățile bugetare ale unui guvern care, în același timp, pretindea că i se ascunseseră cifrele reale. În România, Pilonul II al sistemului de pensii reprezintă, conform calculelor premierului Niculescu, circa 12 la sută din PIB. Premierul a promis că nu va interveni în acest pilon, o declarație care trebuie monitorizată la fiecare rectificare bugetară.
Aici se termină similaritatea cu cazul maghiar. Orbán dispunea în 2010 de o majoritate de două treimi în parlament, având capacitatea de a vota singur orice lege. PSD guvernează în minoritate, iar învestirea sa a depins de voturile PNL și UDMR. Am susținut acest guvern pentru a închide o criză politică de aproape șase luni, bazându-ne pe un acord limitat până la adoptarea bugetului pe 2027. Nu suntem parte a executivului, iar votul nostru a venit cu o condiție clară: stabilitatea țării, nu confortul politic al PSD. Partidul social-democrat folosește aceste fumigene deoarece consideră că primește un alibi pentru fiecare promisiune neonorată.
AUR obține validarea tezei sale preferate, anume că întregul sistem minte, inclusiv statisticile oficiale. Prețul plătit se vede pe piețele financiare.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a subliniat faptul că agenția de rating revine cu o evaluare în ianuarie.
România se află pe ultima treaptă a categoriei de rating recomandat investițiilor, iar chiar un reprezentant al Ministerului Finanțelor a avertizat că o retrogradare ar restrânge grupul de investitori și ar majora costul împrumuturilor. Un partid de guvernământ care promovează ideea existenței unor cifre ascunse oferă investitorilor externi exact același argument pe care Budapesta l-a furnizat în iunie 2010.
Bugetul pe 2027 va fi momentul testului.
Vom cere respectarea a trei condiții esențiale: respectarea traiectoriei de deficit asumate în fața Comisiei Europene; menținerea intactă a Pilonului II; și adoptarea unui pact pe patru ani, susținut de Lazea, astfel încât deficitul să scadă la 3 la sută, fără să suferim șocuri noi la fiecare schimbare de guvern.
Dacă PSD rupe politica de consolidare, acordul pe baza căruia am votat învestitura își pierde sensul. Adevărul despre finanțele publice constituie partea centrală a contractului dintre stat și cetățean. Cel care falsifică diagnosticul pentru a evita tratamentul îi trimite factura pacientului.
În iunie 2010, Budapesta a pierdut încrederea piețelor într-o singură zi. Câțiva luni mai târziu, cetățenii maghiari și-au văzut pensiile private naționalizate. Gaura invocată de Fidesz nu a dus Ungaria în faliment, dar narativul construit în jurul acesteia a dus la confiscarea economiilor a milioane de oameni.
România încă poate învăța lecția înainte să primească factura finală.
Sursă: Adevărul
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…