Traficul de persoane în România: Peste 400 de victime în primele șase luni
Ce aduce nou Legea nr. 201/2026?
Traficul de persoane rămâne o rană deschisă pentru România.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuDiana Tușa, deputat PSD și președintele Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane, trage un semnal de alarmă: în primele șase luni din 2026, au fost identificate 430 de victime, cu 32% mai multe față de aceeași perioadă din 2025.
Cu ocazia Zilei europene împotriva traficului de persoane, parlamentarul a anunțat intrarea în vigoare, duminică, 14 octombrie, a Legii nr. 201/2026. Actul normativ extinde dreptul penal și asupra materialului generat artificial legat de abuzul sexual asupra copiilor. S-a terminat când fiecare victimă își va găsi drumul spre siguranță și fiecare copil va putea crește liber, fără frică.
Până atunci, nu renunțăm!, a declarat Tușa.
Cum reacționează justiția românească?
Realitatea din România are două fețe.
Pe de o parte, țara noastră continuă să producă prea multe victime; pe de altă parte, începe să lupte mult mai serios împotriva rețelelor de crimă organizată.
Datele arată că, între 2013 și 2023, românii au reprezentat cel mai mare grup de victime din UE, depășind 12.000 de persoane, România rămânând în principal o țară de origine.
Totuși, în 2023 și 2024, România a deschis cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane la Eurojust, fiind vorba despre anchete transnaționale complexe, conform unei postări publicate de Diana Tușa pe Facebook. Statisticile oficiale arată o creștere constantă a victimelor identificate: 451 în 2023, 610 în 2024 și 707 în 2025.
Au victimele acces la sprijin real?
Prin Legea nr. 269/2024, legislația a fost adaptată astfel încât constrângerea la prostituție — prin forță, înșelăciune, abuz de autoritate sau profitarea de vulnerabilitate — să fie încadrată direct ca infracțiune de trafic de persoane. În 2025, 565 din cele 707 victime identificate (aproximativ 80%) au căzut pradă exploatării sexuale.
Mai mult, prin Legea nr. 272/2024, victimele traficului și ale altor infracțiuni grave primesc asistență juridică gratuită din partea statului. Mecanismul de compensare financiară a început să funcționeze în practică, folosind inclusiv active confiscate de la infractori.
„Acest sistem nu funcționează încă perfect, dar avem un sistem care poate fi îmbunătățit, mai degrabă decât unul complet inutil pentru victime”, explică deputatul.
Care este adevăratul test pentru autorități?
O altă bătălie se dă în mediul digital. Codul penal sancționează acum materialele care conțin abuz sexual asupra minorilor, incluzând explicit conținutul generat de inteligența artificială. Producerea unor astfel de materiale se pedepsește cu până la 16 ani de închisoare, iar pedeapsa crește dacă minorul a fost supus și unor agresiuni fizice.
Dincolo de legi și statistici, Diana Tușa subzistă un test mult mai simplu: Dacă o fată exploatată are curajul de a cere ajutor, găsește-o pe statul de lângă ea? Are un avocat care să o apere? Obține sprijin pentru a-și reconstrui viața? Este persoana care a exploatat-o răspunzătoare?
Sunt confiscate banii câștigați din suferința ei?
După trei ani de activitate a Comisiei parlamentare, concluzia rămâne fermă: munca nu se măsoară în numărul de legi aprobate, ci în victime protejate, traficanți condamnați, bani recuperați din infracțiuni și, cel mai important, în oameni care își redobândesc libertatea.
Sursă: Agenția News
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…