Unirea cu Moldova se va face când cetățenii celor două țări o vor dori
Cum afectează conflictul din Ucraina și presiunile Rusiei Chișinăul?
În cadrul unei vizite la Chişinău, premierul României, Luca Niculescu, a clarificat poziția sa privind perspectiva unei viitoare uniri cu Republica Moldova.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuÎntr-un interviu exclusiv pentru TV Moldova, șeful Guvernului a subliniat că procesul de reunificare se va concretiza doar în momentul în care cetățenii ambelor națiuni vor exprima dorința comună de a fi împreună.
Până la acel moment, strategia Bucureștiului se concentrează pe adâncirea legăturilor bilaterale și pe accelerarea integrării moldovene în structurile Uniunii Europene.
Niculescu a menționat că există numeroase legături istorice și culturale între cele două popoare, ceea ce face ca tema unirii să rămână activă în dezbaterile publice, inclusiv în perioade de tensiune.
Cu toate acestea, accentul curent este pus pe construirea de punți și conexiuni care să apropie Moldova de UE.
Contextul regional actual, marcat de conflictul din Ucraina și de presiunile Rusiei asupra Chișinăului, a relansat discuția despre unire. Această temă a revenit în prim-plan din cauza îngrijorilor legate de securitatea și destinul țării vecine.
Ce arată sondajele despre diferențele de opinie între cele două popoare?
La începutul anului 2026, președinta Maia Sandu a făcut o declarație neobișnuită într-o conversație cu jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell. Ea a recunoscut că, deși personal ar vota „da” la un eventual referendum pentru unire, sprijinul din partea electoratului nu este încă suficient de larg.
Sandu a explicat că, deși supraviețuirea ca democrație suverană devine tot mai dificilă, majoritatea cetățenilor susțin în prezent călătoria spre UE, un obiectiv considerat mai realist și protector al suveranității naționale.
Datele de sondaj subliniază diferențele de opinie între cele două popoare. Un studiu al agenției i Data arată că doar 41% din cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.
În contrast, în România, suportul este mult mai mare: aproximativ 72% dintre locuitorii din țară sprijină reunificarea, conform datelor citate de NewsMaker. Această discrepanță de poziții explică de ce procesul rămâne condiționat de voința populară.
Într-un interviu din 2025 acordat presei germane, președintele României, Nicolae (Nicușor) Dan, a exprimat dorința personală de unire, dar a precizat că, atâta timp cât cetățenii moldoveni preferă forma statală actuală, România nu va iniția nicio acțiune unilaterală. Această prudență diplomatică se aliniază cu poziția istorică a Parlamentului românesc.
În data de 27 martie 2018, la o sută de ani de la Unirea Basarabiei, legislatorii din București au adoptat o declarație oficială prin care România se angaja să fie mereu pregătită să susțină orice demers de reunificare, cu condiția că cetățenii dincolo de Prut vor dori acest lucru.
Această declarație rămâne punctul de referință pentru orice viitor proces de unire.
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…