Victor Ponta: Dobânzile românești au crescut de la 2 la 12 miliarde de euro între 2015 și 2026

Ce cauze structurale numără Ponta pentru instabilitatea guvernamentală?

Fostul premier Victor Ponta a semnalat o explozie a cheltuielilor cu dobânzile din datoria publică, de la aproximativ 2 miliarde de euro în 2015 la 12 miliarde de euro proiectate pentru 2026. Într-o intervenție la emisiunea condusă de Marius Tucă, el a comparat datele din 2014-2015 cu proiecțiile pentru anul curent, desenezând un tablou preocupant al evoluiei datoriilor statului.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Conform estimărilor lui Ponta, în 2015 sumele alocate pentru dobânzi erau de 9 miliarde de lei, echivalent cu aproape 2 miliarde de euro – o cifră în scădere față de anul anterior. Dar pentru 2026, bugetul prevede 60 de miliarde de lei doar pentru acest capitol, adică circa 12 miliarde de euro. El anticipează și o continuare a creșterea, estimând că în 2027 se va atinge sau depăși pragul de 14 miliarde de euro.\n Ponta explică că România nu are lichiditățile necesare pentru a plăti direct aceste sume.

Singura soluție realistă, în opinia lui, este emiteria de noi titluri de stat – adică împrumutarea suplimentară pentru a acoperi dobânzile datoriei existente. El compară acest mecanism cu o formă de asistență caritabilă: se ia un împrumut nou la 8% dobândă pentru a plăti datorii vechi.

Acest lucru generează o spirală periculoasă, mai ales că România are una dintre cele mai mari rate de dobândă din UE.

Printre cauzele structurale, Ponta numără instabilitatea guvernamentală, lipsa unei politici economice coerente și o cultură politică care laudă excesul și neseriozitatea. Acest lucru, spune el, deterioră imaginea țării în străinătate și face creditarea mai scumpă. Fără o creștere economică capabilă să compenseze aceste cheltuieli, România riscă un colaps economic total, avertizează fostul premier.

Datele oficiale confirmesc tendința.

În 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,8 miliarde de lei, urmate de 34,8 miliarde de lei în 2024 și o proiecție de 41,9 miliarde de lei pentru 2025.

Care este alt indicator alarmant legat de costul datoriei?

Evoluția corespunde creșterii datorii publice: conform Eurostat, raportul dintre datoria guvernamentală și PIB a urcat de la 54,8% în 2024 la 59,3% la finalul lui 2025.

Comisia Europeană estimează că va ajunge la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% în 2027.

Un alt indicator alarmant este costul aparent al datoriei. În 2025, România a înregistrat cea mai mare valoare din UE – 5,2%.

Acest lucru arată presiunea pe buget: cheltuielile cu dobânzile reprezintă o parte semnificativă din valoarea totală a datoriei publice.

Pe fondul acestei crize economice, se adaugă tensiunile politice. După respingerea Guvernului Mureșan de către Parlament, atenția s-a îndreptat spre președintele Nicușor Dan.

Un sondaj al Gândului a explorat opțiunile: alegeri anticipate, numirea lui Sorin Grindeanu ca prim-ministru sau încredințarea unui reprezentant altui partid. UDMR a reacționat cu condiții la propunerea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier, arătând cât de complexe sunt negocierile.

În paralel, o incidentă la bordul unui avion British Airways cu destinația Chicago a atras atenția: măștile de oxigen s-au desprins involuntar, forțând echipajul să execute o coborâre rapidă de 5.000 de metri. Aceste evenimente – de la criza bugetară la zbor și manevrele politice – compun peisajul informațional din octombrie 2026, cu Victor Ponta în centrul discuției despre sustenabilitatea fiscală a României.