Washington amenință cu măsuri dure împotriva Starlink în spatele tensiunilor cu Bruxelles

Ce se discută în paralel despre spectrul radio?

Tensiunile dintre Bruxelles și Washington s-au intensificat în jurul accesului la resursele de spectru radio, cu ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, avertizând că Statele Unite sunt gata să ia măsuri dure. Această dispută se încadrează într-o strategie mai largă a Uniunii Europene de a reduce dependența de tehnologia americană, o preoccuperie alimentată de deciziile neprevăzute ale președintelui Donald Trump și de riscurile legatelor de securitate.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În centrul dezbaterii se află propunerea comisiei de a aloca anumite blocate de frecvențe care permit conectarea directă a telefoanelor mobile la sateliți. Dacă această inițiativă va deveni lege, accesul companiilor americane și chineze, printre care SpaceX de Elon Musk și rețeaua sa Starlink, la aceste resurse ar fi mai restrâns.

Puzder a subliniat că firmele din Europa ar trebui să fie pregătite pentru posibilele consecințe, având în vedere enormitatea pieței americane care ar putea fi vizată de măsure de retorsiune.

Paralel cu dezbaterile despre spectru, Bruxelles a prezentat un proiect legislativ care vizează serviciile de cloud și inteligența artificială. Această inițiativă impune cerințe stricte pentru furnizorii care gestionează date guvernamentale confidențiale, cu scopul de a proteja suveranitatea datelor și de a oferi o alternativă europeană la gigantul american.

Totuși, Puzder a recunoscut dreptul Europei de a proteja informațiile sensibile, dar a criticat tendința de a folosi legislația pentru a avantaja companiile locale în detrimentul celor din SUA.

El a susținut că nu este legitim să se reducă competitivitatea americană pentru a spori cea europeană, argumentând că firmele americane oferă produse fiabile și de top, iar un compromis tehnologic de calitate inferioară nu este în interesul niciunei părți.

Ambasadorul american a pus la îndoială și intențiile din spatele Legii privind piețele digitale a UE.

Deși legislația declară că vizează consolidarea concurenței și limitarea puterii marilor corporații tehnologice, Puzder s-a întrebat dacă scopul ascuns nu este, de fapt, generarea de venituri bugetare prin amenzile de miliarde de euro aplicate firmelor americane.

De ce Puzder vrea să nu se limiteze activitatea americană!

El a avertizat că ambițiile Europei de a construi propria industrie tehnologică riscă să fie afectate de reglementări excesive și de o posibilă retragere a investițiilor din SUA.

În opinia lui Puzder, în loc de a limita activitatea americană, UE și SUA ar trebui să colaboreze pentru a contracara progresul Chinei în domeniul inteligenței artificiale și al calculului cuantic. Ambasadorul a invocat viziunea lui Trump, pentru care înfrângerea în competiția tehnologică cu China este cel mai negativ scenariu pentru Washington.

El a cerut Europei să abandoneze regulile care blochează tehnologii din cauza concurenței chineze, subliniind că Statele Unite au resursele necesare pentru a câștiga această luptă, dar că parteneriatul cu Europa, în locul confruntării, ar fi mai eficient.

Pe plan tehnic, Comisia Europeană a clarificat că propunerea pentru frecvențe nu vizează excluderea totală a operatorilor străini, ci facilitarea intrării pe piață a noi companii și creșterea numărului de furnizori europeni. În paralel, Uniunea Europeană construiește propria infrastructură satelitară prin proiectul IRIS², un sistem securizat de comunicații considerat alternativa europeană la Starlink.

În septembrie, la Summitul Spațial Internațional de la Paris (9-10 septembrie), comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a anunțat că primele lansări pentru această rețea sunt programate pentru 2029.

El a cerut statelor membre să coordoneze eforturile pentru un „Scut Spațial European”, subliniind că resursele ar trebui concentrate într-o inițiativă comună, nu risipite în proiecte naționale separate.

Această abordare reflectă efortul continuu al Europei de a-și consolida capacitatea tehnologică și de a diminua dependența de actorii americani.