Sănătate 6 min citire

Ministerele din România se luptă cu o criză acută de personal

De Simona Dragomir

Ministerele din România se luptă cu o criză acută de personal

Recrutarea profilurilor tehnice e extrem de complexă administrativ!

Instituțiile publice din România se află într-o stare de alertă maximă, provocată de un deficit alarmant de forță de muncă. Criza actuală, descrisă ca fiind fără precedent, afectează simultan ministerialele, societățile controlate de stat, unitățile de învățământ și sistemele de sănătate.

Miniștrii descoperă, pe rând, că departamentele din subordinea lor nu mai dispun de un număr suficient de angajați pentru a-și desfasura activitatea normală. Această lipsă acută de personal pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a funcționa eficient și necesită o reacție imediată la nivel național.

Situația a fost ilustrată recent de noul ministru al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, care a convocat o întâlnire cu conducerea principalelor entități din sectorul său.

În urma acestor discuții, a reieșit clar că structuri majore precum Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Metrorex, Căile Ferate Române (CFR), Registrul Auto Român și Autoritatea Aeronautică Civilă suferă din cauza insuficienței de specialiști.

Ministerul Educației, la rândul său, a formulat o cerere similară, solicitând în mod urgent două categorii distincte de personal: o armată de psihologi și o altă armată de paznici.

Constatarea este derutantă pentru mulți observatori externi: este inadmisibil ca o instituție să fie dotată cu un aparat birocratic complet – directori generali, directori adjuncți, membri ai consiliilor de administrație, consilieri, secretari și șoferi – dar să nu aibă la dispoziție oamenii care execută efectiv munca tehnică. Preluăm exemplul CFR: nu este suficient să ai un director; este necesar să existe și un mecanic capabil să repare o locomotivă.

La nivelul companiei de drumuri, prezența unui șef care inaugură un pod nu garantează stabilitatea construcției; este nevoie de un inginer care să verifice integritatea structurii după plecarea oficialităților.

Procesul de recrutare a acestor profiluri tehnice se dovede a fi extrem de complex din punct de vedere administrativ. În timp ce un director poate fi identificat rapid printr-o simplă conversație telefonică, un mecanic de locomotivă trebuie să demonstreze abilitatea practică de a conduce mașina.

Această discrepanță complică semnificativ procesul de selecție. Domeniul educațional se confruntă cu o problemă similară, agravată de escaladarea violenței în școli.

Necesitatea unei armate de psihologi pentru consilierea elevilor este însoită de cererea unei echipe de gardieni care să verifice conținutul ghiozanelor, asigurându-se că elevii au luat manualul de biologie sau maceta.

Exigențele pentru aceste roluri sunt specifice: psihologii trebuie să dețină studii de specialitate, iar paznicii necesită instruire profesională. Profesorii, de asemenea, trebuie să rămână în viață până la finalul programului didactic. Toate aceste condiții reprezintă standarde profesionale complicate, greu de satisfăcut în contextul actual. În schimb, se remarcă prezența unor profiluri alternative: verișoara viceprimarului, absolventă de marketing; cumnatul prefectului, licențiat în management; și nepotul unui deputat, care deține un masterat în politici europene și un certificat de participare la un seminar despre sustenabilitate.

Niciunul dintre aceștia nu este pregătit să gestioneze un incident în care un elev vine la școală cu un topor, însă toți trei ar putea coordona un program național de prevenire a violenței, cu salarii corespunzătoare.

Aici intervenim în dimensiunea reală a tragediei administrative. După decenii de eforturi susținute, partidele politice au epuizat aproape întreaga rezervă națională de rude disponibile pentru angajare. Frații, surorile, cumnații, cumnatele, nepoții, verișorii, cuscrii, finii, nașii, foștii colegi de liceu și chiar prietenii de la pescuit au fost integrați în sistem. Au intrat în circuit și foștii colegi de bancă ai soacrei, persoane despre ale căror existență nimeni nu era informat până când nu s-a liberat un post de consilier.

Procesul a fost marcat de sacrificii, unii având de acceptat două sau chiar trei funcții simultan pentru a menține instituțiile operative.

Totuși, există o limită biologică a acestui mecanism.

Nu se pot genera la infinit verișori de gradul cinci, iar inventarea unui nou cumnat la fiecare înființare de agenție guvernamentală devine dificilă, deși, în caz de nevoie, se pot organiza căsătorii strategice.

Soluția propusă implică stimularea urgentă a natalității în familiile politicienilor.

Dar există o limită biologică a acestui mecanism?

Guvernul ar trebui să accorde prime pentru nașterea celui de-al treilea nepot, tichete de fertilitate pentru cumnați și subvenții pentru căsătoriile dintre familii politice care nu mai dețin funcții publice comune.

Se sugerează crearea Băncii Naționale de Verișori, unde partidele să declare periodic disponibilitatea rudelor neangajate, excedentul fiind redistribuit în județele cu deficit de „relații”.

Este anormal ca un județ să aibă paisprezece nepoți de deputat fără serviciu, în timp ce altul nu dispune nici măcar de un cumnat eligibil pentru consiliul de administrație al companiei de apă.

Aceste inechități teritoriale trebuie eliminate.

Dacă măsurile de stimulare a înrudirii nu produc rezultate, România riscă o situație fără precedent: organizarea de concursuri publice pentru angajarea de oameni competenți. Un electrician real la CFR, un inginer autentic la Drumuri, un specialist IT care știe să programeze, nu doar să deschidă prezentări PowerPoint.

Imaginea unui director numit la conducerea unei companii de stat exclusiv pe baza experienței profesionale și a rezultatelor obținute pare o utopie. În astfel de condiții, cine îl mai contactează de la partid? Cui îi mai datorează funcția?

Cum îl convingi să angajeze un nepot inexpert dacă șeful are obiceiul de a examina CV-urile? Ecosistemul administrativ s-ar prăbuși.

Există, însă, o rezervă importantă de personal în diaspora.

Milioane de români au emigrat pentru a lucra în Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie, printre ei fiind instalatori, electricieni, constructori, medici și ingineri. Strategia propusă constă în repatrierea acestora și oferirea de perspective profesionale atractive.

Un electrician din Germania ar putea deveni expert în monitorizarea implementării strategiilor de electrificare, eliminând necesitatea de a se urca pe stâlpi și redactând rapoarte despre modernizarea rețelelor electrice.

Un constructor din Italia ar putea fi desemnat inspector responsabil cu constatarea lipsei constructorilor, iar un inginer din Franța ar putea fi numit consilier al directorului general adjunct pentru identificarea oportunităților de recrutare a inginerilor.

Pentru fiecare repatriat, trebuie create minimum trei posturi: unul pentru verificarea dosarului, unul pentru integrarea profesională și unul pentru monitorizarea satisfacției angajatului.

Se propune declanșarea unei operațiuni naționale pentru identificarea ultimului cetățean care nu ocupă o funcție publică, nu este rudă cu vreun politician și posedă abilități utile. Căutarea se va desfășura prin sate, fabrici, ferme, ateliere și șantiere.

Dacă este tâmplar, va fi promovat consilier pentru dezvoltarea industriei lemnului; dacă este sudor, expert în strategii metalurgice; dacă este agricultor, director adjunct la Agenția pentru Monitorizarea Culturilor Agricole.

Dacă refuză, preferând să-și continue meseria, va fi declarat resursă strategică națională și trecut în rezerva de mobilizare. Riscul principal este că acest individ s-ar putea să fi emigrat și el. În acest caz, Guvernul trebuie să înființeze de urgență Autoritatea Națională pentru Identificarea Ultimului Român Care Muncește și Nu E Angajat la Stat (ANIURCMNEAS).

Structura ar include un președinte, patru vicepreședinți, un consiliu de administrație (interministerial și transpartinic), șaisprezece directori și opt sute de posturi, toate ocupate prin concurs.

Condiția eliminatorie pentru candidați: să nu fi muncit niciodată în domeniul pe care urmează să-l coordoneze.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Puterea

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.