Adrian Câciu: Ratingul S&P dovedește că România a scăpat din zona de risc

Ratingul e semnal, nu trofeu!

Adrian Câciu, fost ministru PSD, a intrat în dezbaterea publică sâmbătă, reacționând la ultima decizie a agenției de rating Standard & Poor’s (S&P). Într-o postare pe rețelele sociale, deputatul a subliniat că România a ieșit din zona de risc, criticând ferm două interpretări dominante ale știrii.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Pentru el, ambele viziuni „ratează problema” esențială: menținerea ratingului nu este o victorie a executivului actual, ci o realitate macroeconomică care cere o abordare diferită.

Contextul este clar: vineri seară, S&P a anunțat păstrarea ratingului suveran al României la nivelul BBB-/A-3. Deși rămânem în categoria de investiții, perspectiva este negativă.

Reacția oficială a fost imediată; premierul interimar, Ilie Bolojan, a atribuit succesul măsurilor guvernamentale, folosind ocazia pentru a acuză PSD de criza politică. Câciu, care a deținut portofoliile Finanțelor și Fondurilor Europene, a contrazis această narativă.

În postarea sa, Câciu a insistat asupra unei idei-cheie: „S&P nu ne-a cerut să sărăcim România ca să salvăm deficitul”. Acest aspect este, în opinia sa, cea mai importantă concluzie. El observă că unii analiști se grăbesc să transforme decizia într-un triumf al Guvernului, în timp ce alții o exploatează pentru a perpetua un discurs al fricii.

Acesta sugerează că, dacă nu tăiem cheltuieli, nu impunem taxe noi și nu strângem cureaua, un dezastru e inevitabil. Pentru social-democrat, ambele viziuni ignoră esența problemei.

Ajustare inteligentă, nu austeritate!

Câciu propune un mesaj simplu și direct: România nu are nevoie de o austeritate suplimentară, ci de o ajustare mai inteligentă.

Condițiile esențiale sunt calitatea ajustării, stimularea creșterii economice și consolidarea încrederii investitorilor. Fostul ministru a explicat mecanismul piețelor financiare, notând că acestea nu așteaptă neapărat deciziile agențiilor de rating pentru a recalibra prețurile. Investitorii pot efectua un repricing înainte ca un downgrade să fie oficializat.

Când percep un risc mai mare, solicită randamente superioare. Pe măsură ce datoria existentă ajunge la scadență și necesită refinanțare, dobânzile crescute ale pieței se integrează progresiv în bugetul de stat.

Deputatul PSD a adăugat că nu este necesar să transformăm țara într-o economie mai săracă doar pentru a reduce deficitul.

Mai mult, nu este corect să cerem cetățenilor să suporte permanent costurile unor dezechilibre pe care statul nu reușește să le remedieze prin măsuri structurale. Concluzia sa finală este clară: România trebuie să își diminueze deficitul fără a-și diminua potențialul viitor. Aceasta definește o ajustare de calitate, care generează încredere și stimulează creșterea economică sustenabilă.