Clima rece favorizează prosperitatea: ce arată studiile economiștilor despre legătura dintre temperatură și bogăție
Ce a punctat Jeffrey Sachs în analiza sa?
Impactul temperaturii asupra prosperității: ce dezvăluie datele economice despre legătura dintre climă și bogăție
Ultimele știri
Dronele au lovit ambasadele Olandei și Austriei din Kiev
Fiona, hipopotamul viral, a murit după ce a înghițit o căciulă
Bruxelles lovește cu măsuri formale: 12 state, printre care România, în vizor pentru tarifele aeriene
Scroafă condamnată și spânzurată în Franța după moartea unui bebeluș, document medieval confirmă execuțiaO examinare atentă a cartografiei economice globale evidențiază o regularitate contraintuitivă: numeroase dintre cele mai avansate societăți se localizează în zone cu clima temperată sau rece, în timp ce o proporție semnificativă a statelor tropicale persistă în lupta cu sărăcia. Exemple emblematiche ale acestei tendințe includ Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania, Canada și Elveția, toate fiind economii florissante situate în regiuni caracterizate prin temperaturi relativ scăzute.
Pe de altă parte, o porțiune substantială a Africii, Americii Centrale și Asiei de Sud se întinde pe teritorii tropicale, unde indicatorii de dezvoltare economică sunt, în medie, inferiori.
Cercetătorii din domeniul economiei au demarat eforturi susținute pentru a elucidar această dispare, ajungând la constatări fascinante: climatul poate modula productivitatea, sectorul agricol, starea de sănătate publică și chiar cheltuielile asociate comerțului.
Cu toate acestea, temperatura nu constituie singurul factor explicativ.
În spatele succesului economic se ascund și secole de istorie, calitatea instituțiilor, fluxurile de investiții și deciziile macroeconomice care au transformat radical destinul unor națiuni.
Harta distribuției bogăției la nivel global maschează un model climatic surprinzător, iar legătura dintre condițiile meteorologice și progresul economic este subiectul analizei economistilor de mai bine de câteva decenii. Printre cei care au adus în prim-plan acest fenomen se numără Jeffrey Sachs, profesor la Universitatea Columbia și fost conducător al Centrului pentru Dezvoltare Internațională de la Harvard.
Într-o lucrare colaborativă realizată alături de John Gallup și Andrew Mellinger, publicată în anul 1999, echipa a investigat corelația dintre poziționarea geografică, profilul climatic și gradul de prosperitate.
Aceste descoperiri au fost ulterior difuzate publicului larg prin intermediul revistei Scientific American, în martie 2001, sub titlul „Geografia Sărăciei și Bogăției”. Datele procesate au demonstrat că zonele cu climă temperată înregistraseră venituri mult superioare celor din regiunile tropicale.
Bazându-se pe indicatori economici din anul 1995, specialiștii au estimat că venitul național brut per capita în zonele temperate depășea cu aproximativ 4,5 ori nivelul consemnat în zonele tropicale. Un alt aspect remarcabil al studiului a arătat că regiunile temperate situate în proximitatea accesului maritim contribuiau cu aproximativ 52% la venitul național brut global, deși acoprau doar 8% din suprafața terestră locuibilă și adăposteau circa 22% din populația planetei.
Într-o analiză distinctă, Jeffrey Sachs a punctat că, dintre cele 30 de economii clasificate ca având venituri ridicate de Banca Mondială la începutul anilor 2000, doar două teritorii se situau predominant în zona tropicală: Hong Kong și Singapore. Este crucial de menționat că acești indicatori reflectă realitatea economică din deceniul 1990 și începutul mileniului, nu un clasament actualizat al statelor cele mai bogate.
Totuși, modelul identificat de cercetători a declanșat o dezbatere majoră în rândul specialiștilor: poate mediul natural să exerce o influență atât de pronunțată asupra probabilității ca o țară să atingă statutul de prosperă?
Sursele documentare includ lucrarea lui Jeffrey D.
Sachs, „Subdezvoltarea Tropicală”, publicată de Universitatea Harvard în 2000, și articolul lui Jeffrey Sachs, John Gallup și Andrew Mellinger, „Geografia Sărăciei și Bogăției”, apărut în Scientific American în 2001.
Contrar opiniei populare, frigul nu este garantul bogăției, ci căldura excesivă reprezintă unul dintre obstacolele majore. Când discutăm despre marile economii din nordul Europei sau despre Canada, este tentant să atribuem succesul exclusiv temperaturilor scăzute. Dovezile empirice sugerează însă o explicație mai nuanțată: nu vârfurile de temperatură negativă favorizează dezvoltarea, ci un set de condiții specifice, frecvente în zonele temperate. În regiunile tropicale, menținerea unor temperaturi ridicate pe tot parcursul anului, umiditatea persistentă și anumite particularități ecologice generează provocări majore pentru sectorul agricol, sănătatea publică și dinamica activităților economice.
Un precedenț istoric relevant îl constituie construcția Canalului Panama. În secolul al XIX-lea, inițiativa franceză s-a lovit de dificultăți colosale, iar una dintre problemele critice a fost prezența malariei și a febrei galbene. Pierderile umane au fost semnificative, iar supraviețuitorii au rămas adesea slabiți de bolile transmise de țânțari.
Istoricul David McCullough a conturat detaliat aceste greutăți provocate de ambientul tropical, menționând degradarea accelerată a echipamentelor metalice, proliferarea mucegaiului și imposibilitatea uscatului hainelor în mod eficient. Jeffrey Sachs și John Gallup s-au folosit de acest caz pentru a ilustra modul în care mediul natural poate impulsiona costurile operațiunilor economice și poate încetini ritmul dezvoltării.
Prezența malariei și a altor patologii transmise de insecte a marcat profund cursul dezvoltării economice în zonele afectate.
Cât influențează căldura productivitatea umană!
Impactul nu s-a rezumat la statistici de îmbolnăviri și mortalitate; valurile epidemice au erodat capacitatea forței de muncă, au majorat sarcina financiară a sistemelor de sănătate și au grevat progresul comunităților întregi.
În zonele temperate, sosirea sezonului rece a funcționat istoric ca un filtru natural, limitând activitatea vectorilor de transmitere a bolilor. În contrast, în multe regiuni tropicale, condițiile optime pentru aceste insecte se mențin pe intervale mult mai lungi din an. Această discrepanță nu implică o uniformizare a impactului asupra tuturor zonelor tropicale, nici ideea că astfel de afecțiuni nu pot fi gestionate.
Avânturile medicinei moderne, extinderea infrastructurii sanitare și investițiile în sectorul public au demonstrat că riscurile pot fi atenuate considerabil.
Totuși, cercetările lui Sachs au identificat povara bolilor și randamentul agricol printre mecanismele cheie prin care geografia modelează traiectoria economică.
Factorul termic influențează direct eficiența efortului uman și productivitatea.
În zilele de caniculă, sarcinile fizice devin mai anevoioase, epuizarea survine mai rapid, iar capacitatea de concentrare se degradează. Aceste efecte sunt cu atât mai acute în sectoare precum agricultura, construcții, transporturi și alte domenii care implică lucrul în aer liber.
Cercetătoarele Tatyana Deryugina și Solomon Hsiang au analizat corelația dintre temperatură și veniturile economice în Statele Unite, procesând datele meteo zilnice din diverse comitate pe o perioadă de aproximativ patru decenii.
Într-o lucrare din 2014, aceștia au estimat că productivitatea activităților economice în zilele respective scade cu aproximativ 1,7% pentru fiecare grad Celsius suplimentar peste pragul unei temperaturi medii zilnice de 15 grade Celsius.
Acest rezultat nu semnifică o pierdere automată de 1,7% din PIB la nivel național pentru fiecare grad în plus, ci reflectă variațiile locale și efectele economice într-un cadru statistic american.
Cu toate acestea, studiul subliniază că nici măcar economiile extrem de dezvoltate nu sunt imune la consecințele termice ridicate.
O climă moderată facilitează desfășurarea activităților pe orizonturi de timp mai îndelungate, fără ca populația să fie supusă constant temperaturilor extreme. Pe de altă parte, în zonele foarte calde, companiile și gospodăriile suportă cheltuieli adiționale pentru sistemele de climatizare, iar operațiunile exterioare devin mai oneroase. Aceasta nu echivalează cu afirmația că o țară rece este automat mai productivă; temperaturile foarte scăzute pot genera probleme serioase, cum ar fi consumul energetic crescut, dificultăți în transport, infrastructură costisitoare și perioade lungi în care agricultura este limitată.
Avantajul potențial se manifestă în condiții temperate specifice, nu în orice loc cu ierni geroase.
Accesul la mări contează aproape la fel de mult ca și vremea, un aspect fundamental din cercetarea lui Jeffrey Sachs. Prosperitatea nu este dictată exclusiv de temperatură; disponibilitatea rutelor comerciale și a transportului maritim poate genera diferențe uriașe.
Țările aflate pe litoral sau în vecinătatea fluvioanelor navigabile beneficiază, în general, de capacitatea de a transporta mărfuri mai ușor și la costuri reduse, spre deosebire de statele izolate, îndepărtate de porturi.
Un produs fabricat într-o regiune de coastă poate accesa mai ușor piețele internaționale. În schimb, pentru o economie fără ieșire la mare, transportul impune adesea parcurgerea distanțelor mari pe uscat și traversarea teritoriilor altor state. Aceste costuri afectează simetric importurile și exporturile, reprezentând un obstacol major pentru economiile mici și sărace.
În cercetarea publicată de Sachs, Gallup și Mellinger în 1999, regiunile apropiate de coastă sau de râuri navigabile înregistrau venituri superioare celor aflate la distanță de asemenea rute, indiferent de zona climatică. Acest factor explică de ce două teritorii cu temperaturi similare pot avea performanțe economice divergente: unul poate dispune de porturi, infrastructură modernă și acces la piețe globale, în timp ce celălalt rămâne izolat și dependent de transporturi oneroase.
Astfel, când observăm că multe țări bogate se află în zone temperate, trebuie să integrăm și faptul că unele dintre cele mai prospere regiuni ale lumii au profitat de accesul facil la mări, oceane și centre comerciale majore.
Instituțiile, istoria și procesul de colonizare pot cântări mai mult decât factorii naturali, completând ecuația complexă a dezvoltării.
Sursă: Știri pe surse
Alte știri:
Dronele au lovit ambasadele Olandei și Austriei din Kiev…
Fiona, hipopotamul viral, a murit după ce a înghițit o căciulă…
Bruxelles lovește cu măsuri formale: 12 state, printre care România, în vizor pentru tarifele aeriene…
Hamdan bin Zayed ar putea prelua controlul Stelei, negocieri avansate în vederea investiției…