Actualitate 4 min citire

Elevi premiați la încheierea Conferinței „Filosofia Formei” din Târgu Jiu

De Bogdan Marin

Elevi premiați la încheierea Conferinței „Filosofia Formei” din Târgu Jiu

Elita mondială a artelor reunită la Târgu Jiu?

În ziua finală a reuniunii internaționale dedicate filozofiei formei, o ceremonie solemnă a avut loc la Târgu Jiu, unde elevii din instituțiile de învățământ cu statut UNESCO din Craiova, București, Târgu Jiu și Peștișani au primit premii. Această recunoaștere s-a desfășurat în contextul marcării a 70 de ani de prezență a României în UNESCO.

Evenimentul, organizat sub patronajul UNESCO, a durat cinci zile și a adunat peste 300 de participanți, dintre care 66 de conferențiari din România și din alte țări, împărțiți în 16 paneluri și sesiuni cheie.

Printre personalitățile internaționale prezente s-au numărat numeroși experți de renume. Au participat Profesorul universitar emerit german Friedrich Teja Bach, recunoscut ca principalul analist global al operei lui Brâncuși, și Dr. Doina Lemny, istoric de artă cu autoritate mondială asupra vieții și creațiilor sculptorului. De asemenea, s-au alăturat istoricul de artă britanic Jonathan Vernon, David Grob, cel mai important colecționar de fotografii ale lui Brâncuși, și Alexandra Parigoris, cercetător și critic de artă britanică, nepoata doamnei Arethia Tătărescu.

Prezența a fost completată de Chiara Pazzaglia, istoric de artă italian de renume, și de Lucia Corrain, coordonatoare a programului de arte vizuale la Universitatea din Bologna.

Lista de conferențiari internaționali i-a inclus, de asemenea, pe Tatiana Patrone, director al departamentului de religie și filozofie la Ithaca College din New York, și pe Chase Pendleton, scriitor și istoric de artă de la Universitatea din Berkeley, California. Printre alții s-au numărat Valentina Bartalessi, specialistă italiană în estetica artei, și Michal Sobanski, cercetător francez la Centre d' Histoire de Sciences Po din Paris.

Nu în cele din urmă, au fost prezenți David Ward, artist vizual britanic, Emma Kerr, specialistă în istoria artei, și Isaac Linder, scriitor american și cercetător la City University of New York.

Dezbaterile au beneficiat și de contribuția unor experți precum Geun Jun Chungwoo Michael Lim, critic de artă, dramaturg, curator și profesor la Universitatea din Seul, alături de Inga Fraser, curator senior la Kettle's Yard, afiliată Universității din Cambridge. Sam Cornish, scriitor și curator britanic, și Julia Frieberger, cercetătoare în istoria artei și muzeologie cu studii la Cambridge, Heidelberg și École du Louvre, au îmbogățit de asemenea evenimentul.

Pamela Bianchi, profesoară de design și istoria?

Lor li s-au adăugat Cristian Degrigny, inginer electrochimist francez specializat în restaurarea patrimoniului metalic, și Andreea Hackel, expertă austriacă în monumente istorice la Viena.

Maria Enache, singura româncă stabilită în Franța care a condus echipa de restaurare a Catedralei Notre-Dame după incendiul din 2019 și a lucrat la Muzeul Luvru și Arcul de Triumf, s-a aflat printre invitați. Alături de ea au participat Isabella Boorman, istoric de artă britanic, și Vincent Guiot, specialist francez în studiul „Muzei Adormite” a lui Brâncuși.

Pamela Bianchi, profesoară de design și istoria artei la École Nationale Supérieure d' Architecture din Paris, și Keith Winter, arhitect și artist vizual la Universitatea din East London, au completat acest panel de excepție.

La încheierea conferinței a fost publicată o declarație finală, în care participanții au subliniat importanța operei brâncușiene ca reper al modernismului, o filosofie a formei pure și a esențializării materiei. Au fost evidențiate tema formei, a materiei, a spațiului și a luminii ca axe fundamentale ale reflecției contemporane, aflate la intersecția dintre artă, filozofie, științe, tehnologie și societate.

Declarația a subliniat angajamentul pentru continuarea dialogului interdisciplinar și pentru stimularea tinerilor artiști și cercetători.

A fost reafirmat că „Filosofia Formei” devine un spațiu internațional de dialog, cercetare, creație și cooperare, privind transformările lumii contemporane și modul în care creativitatea umană poate da sens progresului. Moștenirea lui Constantin Brâncuși este considerată sursa fondatoare a acestui spațiu, fără a se limita doar la operă sau la epoca sa. Libertatea creației, excelența intelectuală, educația, inovația și respectul pentru patrimoniul cultural au fost identificate drept constante axiologice.

Declarația a atras atenția asupra importanței critice a conservării autenticității și integrității Valorii Excepționale Universale a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2024. Totodată, a fost lansat un apel global adresat instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale, administrației și comunității locale pentru protejarea acestui tezaur.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: PressHub

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.